000 RON
Disponibilitate: stoc epuizat
Acest produs nu este pe stoc momentan.
CUPRINS/5
INTRODUCERE /7
CAPITOLUL I. INSTITUTIILE DE CREDIT /9
1.1. Dispozitii generale cu privire la institutiile de credit in dreptul comunitar /13
1.1.1. Considerente generale cu privire la piata bancara /17
1.1.1.1. Directiva bancara /21
1.1.1.2. Aspecte legislative cu privire la libertatea de stabilire si libertatea de a presta servicii /26
1.1.1.3. Societatea cooperativa europeana - institutie de credit/30
1.1.2. Institutiile de credit din spatiul european vs. sucursalele institutiilor de credit din alte state/33
1.2. Activitatile institutiilor de credit din România /36
1.3. Constituirea si functionarea institutiilor de credit/40
1.3.1. Dispozitii generale/40
1.3.2. Reglementarea de catre Noul Cod Civil a modului de autorizare si inregistrare a institutiilor de credit /45
1.3.3. Evaluatorul si rolul lui in cadrul institutiilor de credit/46
1.3.3.1. Consideratii generale ANEVAR /46
1.3.3.2. Activitatea de evaluare /46
1.3.3.3. Ghid de evaluare/47
1.3.3.4. Evaluarea imobilizarilor corporale /49
CAPITOLUL II. ACORDURILE BASEL LA NIVEL MONDIAL/52
2.1. Raspunderea bancii pentru nerestituirea depozitelor si a soldurilor conturilor curente/ 52
2.1.1. Conceptul de risc al nerambursarii /52
2.2. Conceptul de risc de credit/52
2.2.1. Evaluarea riscului de credit /53
2.2.2. Prevenirea riscului de credit /55
2.2.3. Reguli speciale de limitare a riscului de creditare/56
2.2.4. Riscuri comerciale si politice garantate/57
2.3. Acordurile Basel la nivel mondial/60
2.3.1. Acordurile Basel – participanti si obiective /64
2.3.1.1. Acordul de capital Basel I /64
2.3.1.2. Acordul de capital Basel II /69
2.3.2. Structura si pilonii Acordului de capital Basel II /73
2.4. Notiuni de risc operational, prevazute de Acordul Basel II /83
2.4.1. Notiuni de risc operational, prevazute de Acordul Basel II. Scurta prezentare/83
2.4.2. Regândirea riscului operational dupa implementarea Acordului Basel II si catre un apropiat Acord Basel III /85
2.4.2.1. Identificarea si tratarea datelor privind riscul operational /87
2.4.2.2. Culegerea datelor de risc operational /88
2.4.2.3. Datele de risc in luarea deciziilor /90
2.4.2.4. Reglementari ale sectorului bancar prin masurile propuse de Acordu Basel III /93
2.4.3. Prioritati de gestionare a riscului operational /96
CAPITOLUL III. INSTITUTIA JURIDICA A FALIMENTULUI /99
3.1. Institutia juridica a falimentului in dreptul international /99
3.1.1. Falimentul international al institutiilor de credit si legea de aplicare /104
3.1.2. Elementele speciale ale falimentului institutiilor de credit vs. falimentul de drept comun /108
3.2. Institutia juridica a falimentului in dreptul intern /116
3.3. Procedura falimentului /121
3.3.1. Conditiile initierii procedurii falimentului institutiilor de credit/121
3.3.2. Organele care aplica procedura falimentului institutiilor de credit /123
3.3.2.1. Instantele judecatoresti /123
3.3.2.2. Lichidatorul - atributii /124
3.4. Desfasurarea procedurii falimentului institutiilor de credit /126
3.5. Riscul de raspundere patrimoniala contractuala si extracontractuala /128
3.5.1. Raspunderea contractuala si delictuala/128
3.5.2. Raspunderea extracontractuala /130
CAPITOLUL IV. ASPECTE DE DREPT COMPARAT CU PRIVIRE LA
RISCURILE ACTIVITATII INSTITUTIILOR DE CREDIT IN DREPTUL
EUROPEAN/134
4.1. Regimul institutiilor de credit din Uniunea Europeana/134
4.1.1. Baza de reglementare a activitatilor de creditare in Franta /135
4.1.1.1. Riscurile activitatii institutiilor de credit in Franta/139
4.1.2. Baza de reglementare a activitatilor de creditare in Germania/140
4.1.2.1. Riscurile activitatii institutiilor de credit in Germania /143
4.1.3. Baza de reglementare a activitatilor de creditare in Italia/143
4.1.3.1. Riscurile activitatii institutiilor de credit in Italia/147
CONCLUZII /150
BIBLIOGRAFIE/152
GRAFICE SI TABELE/166
Lucrarea de fata a fost aleasa plecand de la convingerea ca necesitatea abordarii corespunzatoare a riscului la nivel bancar este, in conditiile actualei crize internationale, prea putin constientizata de state si implicit de managerii bancari. Seismul produs de criza financiara actuala, cu epicentrul in inima sistemului financiar international - industria bancara - a necesitat interventia guvernelor pentru salvarea bancilor prin injectii masive de fonduri, preluari partiale, restructurari, fuziuni si planuri de salvare prin investitii directe sau indirecte in sistemul bancar, miza fiind stimularea creditarii si indepartarea incertitudinilor. Aceasta situatie este generata de ingineria financiara moderna care, cu ajutorul noilor tehnologii, permite crearea de noi produse financiare extrem de complexe. Obiectivul acestora este convertirea riscului asociat unui activ intr-un activ care va face ulterior obiectul unei tranzactii. Daca obiectivul era initial dispersarea riscului in vederea stabilizarii pietelor, situatia actuala demonstreaza ca acesta este departe de a fi atins.
Aparatul teoretic complex necesar unui astfel de demers este deocamdata mai degraba apanajul institutiilor financiare, decat al statului. De asemenea, o serie de instrumente si modele care se aplica in acest moment cu foarte mare succes pe piata financiara au un potential inca nesesizat si ar putea sa contribuie intr-o masura mai mare la imbunatatirea performantelor bancare si statale, prin adaptarea lor in conditii bine stabilite la alte piete - ca de exemplu piata bunurilor de consum final si intermediar.
Ab initio doresc sa clarific faptul ca, institutiile de credit sunt considerate deosebit de importante pentru cresterea economica si bunastarea sociala. Pentru a asigura viabilitatea sectorului bancar si pentru a reduce riscul esecurilor bancare (fie ca este vorba despre risc de credit, risc operational, insolventa, etc), industria a facut obiectul unor reglementari detaliate si supravegherii prudentiale timp de multi ani. Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara este organul central care dezvolta si standardizeaza reglementarile bancare. Primul cadru standardizat in domeniul serviciilor bancare, Basel I, a fost lansat in 1988 si obiectivul central al documentului il reprezentau nivelurile minime de capital din cadrul industriei.
Danut Neacsu
Emanuela Iulia Hent
Timp liber
Marketing
Limbi si literaturi straine
Limbi si literaturi straine
Contabilitate
Matematica
Geografie
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator roman,   ... citeşte mai mult →
Calin Andrei Mihailescu Calin‑Andrei Mihailescu (n. 16 decembrie 1956, Bucuresti) este un critic liter ... citeşte mai mult →