2000 RON
Disponibilitate: în stoc
Istoria omenirii poartă inexorabilul adevăr al conflictelor dintre semeni. Comunitatea internațională contemporană este marcată de o multitudine de conflicte cu forme și intensități variabile. Din nefericire, aceste conflicte au un numitor comun: comiterea unor fapte de o gravitate nespusă, calificate juridic drept crime internaționale. Confruntată fiind cu cele mai odioase întâmplări, setea de justiție a comunității internaționale încearcă a fi potolită prin mai multe mijloace juridice de drept internațional. Instanțele cu caracter internațional menite să judece crimele internaționale au ajuns să beneficieze de un larg concurs, dovadă fiind bijuteria, încă neșlefuită, a coroanei instanțelor cu caracter internațional: Curtea Penală Internațională. Există și modalități de a aduce dreptate mai controversate: atunci când instanțele unui stat judecă fapte comise pe alte meridiane, cu protagoniști complet străini. Ce drept are Curtea de Apel din Madrid să decidă destinul unei persoane implicate în presupuse atrocități petrecute la înălțimea Himalayei? Lucrarea de față nădăjduiește a răspunde la această întrebare - resorturile politice sunt uneori lesne de înțeles, iar temeiul juridic adesea șubred.
CUPRINS/ V
TABLE OF CONTENTS / IX
PREFATA / XIII
SUMMARY / XVII
BIBLIOGRAFIE / XXXII
LISTA DE ABREVIERI / LXI
1. INTRODUCERE /1
2. DEFINIREA, DELIMITAREA SI DEZVOLTAREA PROBLEMATICII / 4
2.1. Conceptul de jurisdictie /4
2.2. Legatura dintre principiile de aplicare ale jurisdictiei penale a instantelor nationale si dreptul international public /6
2.2.1. Principii de aplicare in spatiu ale jurisdictiei penale nationale consacrate in dreptul international public / 7
a. Principiul teritorialitatii /8
b. Principiul nationalitatii / 9
2.2.2. Universalitatea – un principiu cu doua fete, din doua puncte de vedere /11
a. Fata clasica a principiului universalitatii / 12
JURISDICTIA UNIVERSALA ASUPRA CRIMELOR INTERNATIONALE/VI
b. Fata moderna a principiului universalitatii/14
c. Universalitatea din optica instantelor internationale si a celor nationale – celelalte doua fete / 18
2.2.3. Relatia dintre dreptul intern si dreptul international – conturarea unei posibile consecinte / 24
Implementarea dreptului international in sistemul de drept intern/ 24
Derularea etapelor pana la raspunderea statului – o posibilitate / 37
2.3. Jurisdictia universala a instantelor nationale in raport cu izvoarele dreptului international –
normare restransa sau extinsa / 48
2.3.1. Jurisdictia universala in tratate – tipicul normarii restranse, pana la un punct /50
a. Jurisdictia universala in conventii / 50
b. O posibila tranzitie de la tipic la atipic / 54
2.3.2. Evaluarea jurisdictiei universale prin prisma cutumei internationale/ 56
2.3.3. Hotararile instantelor internationale si doctrina – o oglinda a practicii?/60
3. LEGALITATEA JURISDICTIEI UNIVERSALE / 62
3.1. Clauzele de jurisdictie ale tratatelor despre care se presupune ca au capatat statut cutumiar / 62
3.1.1. Conventia privind genocidul /62
a. Interpretarea textului articolului VI / 64
b. Cauze nationale – o posibila reinterpretare?/65
c. Cauze internationale – un conflict de vederi? /68
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra genocidului / 70
3.1.2. Conventiile de la Geneva / 72
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale comune /74
b. Practica statelor / 76
c. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale pentru crime de razboi – jurisdictie universala pura? / 78
3.1.3. Conventia impotriva torturii / 79
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale /81
b. Practica statelor / 84
c. Pozitia evaziva a Curtii Internationale de Justitie /86
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra torturii / 89
3.2. Momente semnificative din viata comunitatii internationale / 92
3.2.1. Belgia/ 93
a. Un inceput euforic /93
b. Asezarea scontata de reactia altor state/ 94
3.2.2. Israel / 96
a. Cauzele Eichmann / 96
b. Reactiile Israelului la incercarile de exercitare ale jurisdictiei universale de catre alte state / 97
3.2.3. Spania / 99
a. O alta incercare de universalitate absoluta / 99
b. Situatia actuala / 100
JURISDICTIA UNIVERSALA ASUPRA CRIMELOR INTERNATIONALE
3.2.4. Statele Unite ale Americii / 101
a. Cauza Demjanjuk vs. Petrovsky /101
b. Comportamentul pe plan international / 102
3.2.5. Continentul African / 103
3.2.6. America latina /104
3.2.7. O scurta privire asupra jurisdictiei universale reglementata in Codul penal roman / 106
4. OBSERVATII FINALE /111
4.1. Existenta normei cutumiare onerative sau permisive de jurisdictie universala pentru crime internationale – nu (deocamdata) /111
4.1.1. Distributia geografica a practicii statelor –inegalitate geografica si de influenta /111
4.1.2. Practica tratatelor multilaterale nu dovedeste cristalizarea unei cutume care obliga statele la exercitarea jurisdictiei universale / 114
4.1.3. Egalitatea suverana nu reprezinta o derogare de la norma peremptorie de interzicere a crimelor internationale / 116
Andrei Palade
Andrei Palade este licențiat în științe juridice din anul 2013, fiind absolvent al Universității Petru Maior din Tîrgu-Mureș. Din anul 2015 a dobândit statutul de diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Geografie
Limbi si literaturi straine
Statistica
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →
VIOREL-MIHAI CIOBANU Prof. univ. dr. Viorel‑Mihai Ciobanu a absolvit Facultatea de Drept, obtinand ... citeşte mai mult →