Rolul si formarea vointei juridice

Mai multe detalii Rolul si formarea vointei juridice

Lucrarea de fata, Rolul si formarea vointei juridice, abordeaza o tema complexa si, in acelasi timp, sensibila a dreptului. Complexa, pentru ca pune in discutie concepte fundamentale precum: vointa, constiinta, libertate, limite (ale vointei si libertatii), care preocupa filosofia, dar si stiintele juridice. De aici, resursele lor semantice inepuizabile si aria vasta a semnificatiilor, care se reveleaza reflectiei filosofice sau, in cazul de fata, rationamentului juridic, pozitiv, prin excelenta, de tip cartezian, supus rigorilor logicii formale, dar care nu exclude creativitatea si speculatia in realizarea sinapselor logice. Vointa juridica, esenta oricarui act juridic civil in orice forma s‑ar exterioriza acesta in realitatea obiectiva, evidentiaza implicarea individuala ori colectiva a persoanei in circuitul valorilor patrimoniale ori nepatrimoniale in spatiul social. Este o tema fundamentala in aria conceptuala si normativa a dreptului, intens analizata in literatura de specialitate. Dincolo de interesul in sine al temei, care impune prin importanta, complexitatea si conexiunile ei transdisciplinare, provocând gândirea juridica, abordarea ei la ora de fata afirma o necesitate obiectiva a domeniului dreptului, la nivel teoretic si practic. In speta, este vorba de analiza acordului de vointa al partilor in contextul normativ creat de Noul Cod Civil, demers care constituie, de altfel, obiectivul fundamental al lucrarii. Natura ”sensibila” a temei, rezonând, in alt plan, cu procesul laborios al formarii, al scopului si al cauzalitatii ei, rezida in mai multe elemente ale abordarii.

In esenta, lucrarea de fata priveste raportul dintre vointa si libertate. Pentru a se manifesta, vointa are nevoie de libertate. Libertatea vointei implica exprimarea ei libera, in cunostinta de cauza, fara vicierea consimtamântului. Constrângerea prin norme, asezarea fortata a vointei in Patul lui Procust al canoanelor normative conduc la limitarea libertatii de vointa si, in consecinta, la pierderea valorii juridice a libertatii contractuale. Sintetic, in contextul delimitarilor si nuantarilor conceptuale intre vointa interna si vointa externa, intre constiinta si constiinta juridica etc., studiul isi fundamenteaza demersul analitic focalizat pe realitatea noastra normativa sub autoritatea Noului Cod Civil. Analizarea acordului de vointa al partilor prin prisma art. 1166 din noul Cod Civil reprezinta scopul ultim al lucrarii, care isi subsumeaza o serie de obiective specifice. Autoarea isi dezvolta analiza intr‑o arhitectura complexa, pe un plan de constructie logic, coerent, cu o solida baza teoretica si conceptuala. Abordata pe un fundament larg, de cuprindere multidisciplinara, care priveste, la inceput, conceptul de vointa din perspectiva filosofica, psihologica si juridica, analiza se specializeaza treptat, evoluând piramidal, pe trepte tematice precum: vointa juridica in raporturile contractuale ecoeconomice, autonomia de vointa si consecintele ei juridice, consimtamântul si viciile de consimtamânt, cauza ca element al vointei juridice, limitele vointei juridice in materia unor contracte speciale. Lucrarea se incheie cu un capitol substantial de concluzii, chintesenta intregii analize. Dintre acestea, pot fi citate, selectiv, doua teze, cu valoare de axioma, care imprima sensul constatarilor finale. Prima: „Consideram ca libertatea contractuala nu este o consecinta a asa‑numitei autonomii a vointei individuale. O astfel de autonomie absoluta, fara limite, nu poate exista. Individul nu este izolat si nici deasupra societatii. El este inlauntrul ei”. A doua: „Modelarea fortata a vointei dupa canoanele normative intr‑o asemenea masura incât aceasta sa fie constrânsa a incapea intr‑o forma ce nu o caracterizeaza implica pierderea pe parcurs a valorii juridice a libertatii contractuale, ajungându‑se sa fie vorba nu despre intelegerea partilor, ci despre intelegerea legiuitorului asupra vointei partilor”. Dincolo de aceste consideratii cu sens axiomatic, sectiunea finala cuprinde o serie de concluzii demne de atentie si analiza, tot atâtea invitatii la reflectie, si propuneri de lege ferenda, care prezinta interes pentru domeniul dreptului, la nivel teoretic si practic, si pentru sistemul nostru juridic.

Intemeiat pe un efort de documentare comprehensiva, dezvoltat prin intermediul unor metode stiintifice de analiza (metoda formal‑juridica, metoda istorica, metoda comparativa etc.), studiul constituie o cercetare complexa si minutioasa in orizont conceptual si normativ a unei teme importante a dreptului. Este un studiu laborios, rezultatul unei munci complexe de cercetare, si, prin concluziile pe care le avanseaza, o contributie reala la tema abordata. In aceasta calitate, lucrarea prezenta se adauga bibliografiei juridice de prima utilitate pentru teoreticienii si practicienii dreptului, un instrument si un ghid stiintific in intelegerea si abordarea profesionista a subiectului. Nu in ultimul rând, studentii in domeniul stiintelor juridice vor avea in prezenta lucrare un valoros suport in procesul cercetarii si devenirii lor profesionale. „HABENT SUA FATA LIBELLI”.

Prof. univ. dr. Iosif R. URS

Despre autor

Mihaela Cristina Paul