1927 RON
Disponibilitate: stoc epuizat
Acest produs nu este pe stoc momentan.
În condiţiile actuale ale globalizării pieţelor şi revoluţiilor tehnice şi tehnologice, mai mult ca oricând problemele educaţiei se află în centrul atenţiei autorităţilor publice, a societăţii civile, a instituţiilor de învăţământ şi, nu în ultimul rând, a beneficiarilor învăţământului de toate gradele. Pentru multe dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, inclusiv România, modernizarea şi eficientizarea educaţiei constituie o preocupare de interes naţional, o sarcină prioritară. Abordarea problemelor educaţiei într-o optică adecvată, nouă este indisolubil legată de exigenţele edificării societăţii cunoaşterii. Privită prin prisma actualităţii şi necesităţii cercetării, tema abordată de doamna dr. Rodica Gherghina „Optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor pentru educaţie” răspunde unor nevoi stringente pentru România, în calitatea sa de membră a Uniunii Europene, cu un grad de dezvoltare economică şi socială încă modest şi în faţa căreia stau sarcini pe linia educaţiei şi nu numai, ce-şi aşteaptă soluţionarea neîntârziat. În elaborarea lucrării, autoarea a pornit de la premisa că rolul educaţiei şi implicit al învăţământului este fundamental „...În acest secol este necesară o regândire a legăturii dintre creşterea economică şi educaţie, deoarece realitatea este evidentă: creşte rolul educaţiei în dezvoltarea economică, în accelerarea ritmului ei, pe de o parte, iar pe de altă parte, calitatea sistemului educaţional depinde de nivelul de dezvoltare al ţării”. În opinia autoarei „...cu cât se alocă mai mult timp pentru educaţia unei persoane, cu atât acea persoană poate face faţă noilor provocări generate de economia şi societatea bazate pe cunoaştere. În acest context, investiţia în educaţie devine cea mai importantă investiţie a societăţii şi a organizaţiilor, ale cărei rezultate sunt resimţite în timp”. În perioada post decembristă în ţara noastră au fost adoptate multiple măsuri pe linia organizării şi dezvoltării învăţământului de toate gradele. Cu toate acestea, după aproape două decenii, nu se poate afirma că reforma învăţământului a fost încheiată. Finanţarea şi descentralizarea continuă să constituie obiective importante ale acestei reforme care îşi aşteaptă rezolvarea. De aici preocuparea inspirată a autoarei de a-şi axa cercetarea, în ultimii ani, pe problematica optimizării şi eficientizării cheltuielilor pentru educaţie. Între descentralizare şi finanţare există raporturi de interdependenţă. „Obiectivele procesului de descentralizare urmăresc eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor instituţiilor educaţionale şi asigurarea transparenţei în luarea deciziilor şi gestionarea fondurilor publice destinate educaţiei.” Autoarea este convinsă că „...Eficienţa procesului de descentralizare ar trebui să se regăsească în calitatea actului educativ ca plus valoare în educaţie, care contribuie la creşterea capacităţii de integrare a absolvenţilor pe baza cunoştinţelor dobândite în şcoală şi în conformitate cu piaţa forţei de muncă locală, naţională şi internaţională.” După ce tratează aprofundat problemele învăţământului preuniversitar, autoarea abordează în spirit critic sistemul actual de finanţare a învăţământului superior în ţara noastră. „... Actualul sistem de finanţare a învăţământului superior public are la bază concepţia potrivit căreia statul are obligaţia de a finanţa, iar instituţiile de învăţământ superior şi studenţii nu au o responsabilitate prea mare în raport cu resursele pe care le consumă. Dacă nu există un efort financiar propriu atunci nu este posibilă nici responsabilitatea studentului în raport cu pregătirea sa şi nici responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior de a presta un învăţământ de calitate.” Autoarea pledează cu convingere pentru „...modificarea actualului sistem de finanţare, astfel încât să permită obţinerea unui sistem care să stimuleze reorganizarea sistemului de învăţământ superior pe baze concurenţiale pe o piaţă a serviciilor de instruire, iar accesul la resursa publică, a universităţilor şi a studenţilor să fie relativ în raport cu performanţa cuantificată prin indicatori de rezultate. Dacă fondurile publice alocate învăţământului superior nu vor fi gestionate eficient astfel încât să se urmărească obţinerea performanţei sistemului, atunci mărimea acestor fonduri este lipsită de relevanţă.” Doamna dr. Rodica Gherghina are observaţii critice şi cu privire la fundamentarea necesarului de resurse pentru finanţarea învăţământului. „...Finanţarea învăţământului se realizează cu preponderenţă din fondurile publice. Constrângerile bugetare însă ridică atât problema alocării optime a resurselor cât şi pe cea de finanţare performantă a serviciilor de învăţământ. De aceea, modalitatea de gestionare a resurselor publice orientate spre fundamentarea necesarului de resurse trebuie înlocuită cu cea orientată spre rezultate, bazată pe o politică coerentă şi pe indicatori cuantificabili şi verificabili în conformitate cu exigenţele europene în domeniu. Finanţarea învăţământului în calitate de componentă prioritară a reformei învăţământului trebuie abordată în termeni noi, cu referire la trei probleme principale: volumul finanţării, folosirea eficientă a resurselor bugetare şi competitivitatea performanţelor.” Date fiind, pe de o parte, nevoia de reformare neîntârziată a sistemului educaţional, iar pe de alta, constrângerile financiare pe care le suferă ţara noastră, autoarea ia în calcul şi alte măsuri care ţin de domeniile asigurării, alocării şi gestionării resurselor financiare publice. Astfel, „În condiţiile actuale ale realizării unui PIB / locuitor destul de mic în comparaţie cu alte ţări” autoarea consideră că „se impune o examinare a tuturor cheltuielilor ce se finanţează din resurse publice pentru a da prioritate acelor activităţi (în speţă învăţământul) care au o contribuţie însemnată la accelerarea dezvoltării economice, conducând astfel la creşterea nivelului de trai.” În acest scop, consideră „...necesară alocarea unor fonduri suplimentare pentru educaţie de la alte activităţi finanţate public, dar mai ales suplimentarea acestora cu fonduri care provin de la sectorul privat.” Pentru reuşita obiectivelor urmărite în materie de educaţie, doamna dr. Rodica Gherghina acordă o importanţă majoră modului cum sunt gestionate fondurile alocate învăţământului. „Personal cred că prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor publice alocate învăţământului datorate unui management defectuos în condiţiile în care nu se respectă criteriile de eficienţă, eficacitate şi economicitate, apar efecte negative în realizarea obiectivelor, scăderea performanţelor în procesul educaţional şi chiar compromiterea procesului de atingere a obiectivelor prevăzute.” Pledoaria pentru aşezarea pe baze moderne a învăţământului, optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor pentru educaţie este susţinută cu propuneri de metode şi modele matematice, cu indicatori de calitate şi eficienţă şi cu informaţii utile din surse naţionale şi europene privind locul pe care îl ocupă România în prezent în domeniul care face obiectul cercetării. Consider că lucrarea doamnei dr. Rodica Gherghina, cuprinde o documentare aprofundată, o analiză elevată, cu aprecieri, propuneri, date şi fapte valoroase care merită să fie cunoscute de cei cărora educaţia le este apropiată profesional şi decizional şi de cei care doresc sa aibă în bibliotecă o carte de valoare. Acad. prof. univ. dr. Iulian Vacărel
Rodica Gherghina
SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti
SC Astro Impex SRL- Bucuresti
SC Nicol Cart SRL – Bucuresti
SC Larry Cart SRL – Bucuresti
SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti
SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti
SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti
SC Maricom 94 SRL – Bucuresti
SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti
Matematica
Economie generala
Timp liber
Proceedings
Sociologie si Stiintele Comunicarii
International Journal Of Cross-Cultural Studies And Environmental Communication
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Nicolae Iorga Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →
Excelenta Sa, Monseñor Javier-Francisco Lozano, Nunțiu Apostolic la București, Decanul Corpului Diplomatic Decan al Corpului Diplomatic, Arhiepiscop Francisco Javier Lozano este al patrul ... citeşte mai mult →