3372 RON
Disponibilitate: în stoc
De ce sa-ti bati capul cu un astfel de studiu? De ce sa inveti care sunt resursele geostrategice si de ce sunt ele importante? Sau de ce nu sunt oamenii interesati de geografia economica? Sunt cateva intrebari legitime la care trebuie sa raspundem inainte de a lectura aceasta carte. Ei bine, daca ati deschis si rasfoit macar putin aceasta lucrare, aveti probabil cel putin un interes trecator pentru geografia economica mondiala. Si nu sunteti singurul, multi altii inainte au incercat sa inteleaga si sa studieze distributia geografica a anumitor resurse, pentru a elucida misterul din spatele dezvoltarii sau, dimpotriva, subdezvoltarii statelor. Este adevarat ca resursele, umane sau naturale, nici nu are importanta mai exact care, nu explica intru totul dezvoltarea statelor. Insa este un bun punct de plecare in analiza dezvoltarii economice.
Sa ne intoarcem putin in istorie si la ceea ce afirma Niall Ferguson despre lupta dintre civilizatii. Lasand deoparte razboaiele, care au dominat covarsitor istoria omenirii, lupta dintre entitatile politice (imperii, state etc.) de-a lungul timpului a insemnat o competitie acerba pentru a obtine avantaje strategice si economice in raport cu adversarii, in speta o lupta pentru resurse. Facand trimitere indirecta la aspectele economice ale competitiei dinte entitatile politice, Ferguson se intreaba care este adevaratul motiv al incisivitatii comerciale europene in raport cu alte spatii pe durata ultimilor cinci secole. De ce erau europenii atat de hulpavi in privinta banilor, incat erau dispusi sa faca orice? Raspunsul pe care acesta il da este pur geografic. Ferguson spune ca, daca privim harta Europei medievale, pe care apare un numar impresionant de state aflate in competitie, vom deslusi misterul, care nu este unul foarte complicat. Cel mai simplu raspuns, spune autorul, este geografia. Prin comparatie cu China – care a fost pana in jurul anilor 1500 mult mai dezvoltata decat Europa – Ferguson crede ca geografia a ajutat statele europene sa se motiveze in spirit competitional si sa le ofere acestora o protectie natural sporita, gratie fragmentarii morfologice accentuate, pe cand geografia Chinei, mult mai plana si mai putin fragmentata, i-a imprimat acesteia un caracter de autosuficienta ce a dus la plafonarea populatiei chineze.
Asadar, geografia sau, cum spune Robert Kaplan, pozitia unui stat pe harta este primul lucru care-l defineste, mai mult chiar decat filosofia de guvernare dupa care se ghideaza. Evident, Kaplan cuprinde in filosofia de guvernare si aspectele economice, din moment ce afirma ca geografia reprezinta prefata intregului lant al evenimentelor umane. Geografia este raspunzatoare pentru multe realitati ale relatiilor internationale, iar din acest motiv, de foarte multe ori, aspectele geografice sunt omise intrucat sunt considerate de la sine intelese. Numai ca, unii economisti nu ne lasa sa (mai) omitem din ecuatie geografia, mai ales pe cea economica. Ei sunt cei care pun punctul pe i si repun in drepturi aceasta disciplina atat de important in intelegerea altor aspecte ale societatii umane. Eugen Ovidiu Chirovici gaseste o explicatie fireasca in privinta momentului T0 al economiei. El afirma ca oportunitatea dezvoltarii statelor rezida in relief si in sansa geografica, pentru ca ceea ce noi numim astazi drept bogatie a insemnat, milenii si milenii la rand, bogatie funciara, adica pamant. Astfel, simplificand destul de mult argumentatia lui Chirovici, ajungem la izvorul inechitatii sanselor si la ceea ce el numea drept moment T0 al economiei, in speta geografia.
Cei trei specialisti citati mai sus, un istoric, un jurnalist in politica internationala si un economist, admit importanta geografiei si a resurselor naturale. Morfologia reliefului, pozitia statelor pe harta politica, bogatia funciara, resursele naturale, toate aceste aspecte invocate de cei trei specialisti reprezinta elemente ale studiului geografiei. Populatia ia contact zilnic cu irizari ale elementelor amintite, in varii forme, de unde si discutia despre sansa geografica. Numai ca unele influenteaza mai mult decat altele, iar acest aspect este cu atat mai valabil pentru resurse decat pentru celelalte componente geografice. Prezenta resurselor este un avantaj, lipsa lor este un handicap. Acelasi lucru este adevarat si pentru fiecare resursa in parte. De aceea, unele resurse sunt mai importante decat altele. Bunaoara, daca ar fi sa definim societatea prezentului prin prisma unei resurse, atunci aceasta ar trebui sa fie una a petrolului, o civilizatie creata pe si influentata de petrol.
Totusi, de vreme ce multe alte resurse au rolul lor bine definit in oranduirea umanitatii, nu este deloc constructiv sa reducem rationamentul atat de mult. Oamenii societatii postmoderne au la fel de mult nevoie de petrol, precum au de hrana, locuinta, telefon mobil sau imbracaminte. Deci, tot de resurse! Produsele finite sunt realizate cu ajutorul materiilor prime, cele mai multe extrase din natura. Care resursa este mai importanta decat care, pragmatic vorbind, este greu de spus. In arena politicii globale insa, aspectele sunt ceva mai clare. Acele resurse care au generat evenimente geopolitice sunt considerate a fi resurse geostrategice. Importanta lor intr-o anumita perioada de timp, pentru dezvoltare sau pentru alte scopuri politice, le-a facut sa se evidentieze din paleta resurselor naturale. Acesta este cazul combustibililor minerali fosili sau al resurselor energetice cum mai sunt ele cunoscute, al metalelor radioactive, al celor pretioase si, de ce nu, al populatiei.
Caracterul strategic al resurselor se poate schimba in timp la fel de mult cum s-a modificat caracterul economic al anumitor resurse. Aici apare diferenta dintre resursa si bogatie. Primul termen, resursa, face referire la acel mijloc natural care poate fi utilizat de societate pentru satisfacerea nevoilor. Iar cel de-al doilea, bogatia, inseamna un mijloc, nu neaparat natural, cu ajutorul caruia comunitatile umane isi satisfac nevoile. Omul este elementul cheie al relatiei resursa-bogatie. In timp ce resursele naturale exista in lipsa actiunii omului, bogatiile nu. Ele sunt o rezultanta a actiunii omului. Oarecum similar, resursele capata caracter geostrategic ca urmare a importantei cruciale pe care omul/statele i-o acorda si isi pot pierde statutul atunci cand utilitatea lor scade. De pilda, atunci cand exista posibilitatea substituirii lor. De asemenea, resursele geostrategice pot inregistra fluctuatii. Uneori pot avea caracter spatial, alteori pot fi revitalizate, iar in cazuri exceptionale pot fi instrument permanent de manevra geopolitica.
Prin ce se deosebeste aceasta carte de alte carti din domeniul geografiei economice? Una dintre diferentieri este aceea ca geografia economica nu este privita in matca ei obisnuita, ci este analizata in raport cu arena politicii globale. De aceea, am incercat sa o fac cat mai simplu de urmarit si inteles. La fiecare capitol am definit resursa tratata cat mai cuprinzator cu putinta, insa fara a aluneca in latura detaliilor inutile. Apoi, am tratat din punct de vedere spatial distributia geografica a resurselor, iar acolo unde a fost cazul (la cele mai multe), au fost analizate rezervele, productiile si utilitatea acestora. Ultimele sectiuni ale fiecarui capitol se axeaza pe rolul geopolitic, geoeconomic si geostrategic al resurselor. Din pricina multitudinii de aspecte ce puteau foarte bine reprezenta tot pe atatea subiecte de analiza, am ales sa prezint numai pe acelea care au avut un rol hotarator in definirea resurselor drept geostrategice. In fine, cea de-a doua diferenta fata de alte volume de geografie economica este ca aceasta carte cuprinde multe informatii despre lumea reala. Si, cand spun „lume”, chiar la lume ma refer. Dupa cum se va constata, informatiile nu se limiteaza la una, doua sau trei tari, sau la un tip de tara (de pilda, tarile bogate sau tarile sarace, marile puteri sau puterile regionale). O mare parte din informatii sunt sub forma de cifre: cat de mari sunt rezervele, cat din rezerve se transforma in productii, cine consuma cel mai mult si cine are nevoie de importuri etc. Dar informatiile cantitative sunt insotite de foarte multe informatii calitative despre datele geografice, contextele istorice, strategiile geopolitice si altele asemenea. Speranta mea este ca, dupa lecturarea lucrarii, cititorul va putea spune ca are o oarecare idee despre modul in care functioneaza geografia economica in lumea reala.
De ultima idee se leaga si cea mai mare speranta a mea. Aceea ca cei mai multi dintre cei care vor spune ca au nu doar o idee, ci mai multe, despre geografia economica si despre relatia ei cu politica internationala, vor fi studentii si masteranzii mei, cei carora le este dedicata aceasta carte. Structurarea lucrarii in acest mod a fost gandita nu doar in spirit metodic, dar si pentru a face mai usor de inteles subiectele abordate.
Autorul
PROLOG /9
I. POPULATIA – RESURSA GEOSTRATEGICA A INTREGII OMENIRI /13
1.1. Ce este populatia?/13
1.2. Evolutia numerica a populatiei/15
1.3. Principalii actori geodemografici mondiali / 21
1.4. De ce este importanta populatia in relatiile internationale? /24
1.4.1. Geodemografie – Conferinta Mondiala a Populatiei/ 24
1.4.2. Raporturile bi si multilaterale in privinta populatiei / 26
Relatii privilegiate/ 26
Migratiile: prilej de neliniste in relatiile dintre state /28
Diaspora/ 30
Populatia – „combustibil" al conflictelor/ 33
1.4.3. Transcendenta raporturilor umane dincolo de granite / 35
Religia / 35
Panismele/ 37
1.5. Populatie, geoeconomie si geopolitica/39
1.5.1. Populatie si geoeconomie /40
1.5.2. Biopolitica: populatie si geopolitica /45
Politica de deznationalizare si rusificare din spatele Cortinei de Fier /45
Populatia: obiect si subiect al gândirilor strategice /48
Revarsarea demografica, actiune cu efecte geopolitice pe termen lung /49
Etnicitatea ca justificare geopolitica / 53
II. CARBUNELE, INTRE RESURSA ENERGETICA A TRECUTULUI SI JOCURILE STRATEGICE VIITOARE /55
2.1. Ce este carbunele? /55
2.2. Rezerve, productii, consum si utilitate / 57
2.2.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure / 58
2.2.2. Productia si consumul / 60
2.2.3. Utilitatea carbunelui: China, India si lumea in dezvoltare /62
2.3. Geopolitica carbunelui /64
2.3.1. Carbune si otel: tandem geoeconomic de proximitate /64
2.3.2. Carbunii si acordurile de mediu /68
2.3.3. De la Mongolia la „Mine-golia”. Noul Eldorado al carbunelui /71
2.3.4. Importanta geoeconomica a carbunelui statului celor 18.108 insule /73
2.3.5. Noul „hub” carbonifer al Africii: Mozambic /75
2.3.6. Proocidentalizarea Ucrainei trece (si) prin Donbas / 77
2.4. Ce viitor mai are carbunele? / 80
2.4.1. Economia bate geopolitica / 80
2.4.2. Tehnologii noi: gazificarea subterana si lichefierea carbunelui/ 83
III. PETROLUL, „AURUL NEGRU” AL GEOPOLITICII/86
3.1. Ce este petrolul? / 86
3.2. De ce este important petrolul?/ 88
3.3. Rezerve, productii si consum /90
3.3.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure/ 92
3.3.2. Productia si consumul/94
3.4. Transporturile /96
3.4.1. Transporturile matritime/96
3.4.2. Oleoductele: artere ale sistemului de transport terestru /98
3.4.3. Amenintari la adresa transporturilor petroliere/103
Pirateria/ 103
Terorismul/ 105
3.5. Geopolitica imbibata cu petrol /106
3.5.1.Crearea OPEC si rolul sau geopolitic /107
3.5.2.Intrarea in exploatare a petrolului din Alaska /112
3.5.3. Razboiul Yom Kippur (1973) si primul soc petrolier / 114
3.5.4. Revolutia islamica iraniana (1979) si al doilea soc petrolier / 116
3.5.5. Primul razboi din golf (Iraq-Kuwait, 1990-1991)/119
3.5.6. Al doilea razboi din golf (Iraq, 2003) /121
3.5.7. Nesatul energetic chinez /124
3.5.8. Geopolitica petrolului ieftin /129
IV. GAZELE NATURALE. NU SE VAD, DAR SE SIMT /133
4.1. Ce sunt gazele naturale? /133
4.2. Rezerve, productii si consum /135
4.2.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure /136
4.2.2. Productia si consumul /138
4.3. Procesarea, transportul si stocarea gazelor naturale /141
4.3.1. Gazoductele de mare presiune / 141
4.3.2. GNL (gazul natural lichefiat) si transportul maritim /143
4.3.3. Stocarea /144
4.4. Geopolitica gazelor naturale si actorii internationali /146
4.4.1. Rusia: hub-ul geopolitic al gazelor eurasiatice /146
Gazprom, noua arma a Rusiei /147
Belarus: gaz ieftin contra sustinere politica/ 150
Ucraina: gaz scump si cu intermitente /151
Gazul central-asiatic intre sfera moscovita si cea chineza /155
Rusia – Gazprom – gazoducte /158
4.4.2. Tarile occidentale in ecuatia gazelor /162
Europa si eurodependenta de gazul rusesc/ 162
SUA, alternativa pentru Europa/164
Israel. Un viitor producator mondial de gaz?/166
4.4.3. Asia de Sud si Est: aici GNL inainte de toate! /169
4.4.4. Forumul Tarilor Exportatoare de Gaz (Gas Exporting Countries Forum - GECF)/ 170
V. METALELE (RADIO)ACTIVE IN DOMENIUL GEORAFIEI SI POLITICII MONDIALE/173
5.1. Ce sunt metalele radioactive?/ 173
5.1.1. Radiatia /173
5.1.2. Metalele radioactive / 174
5.2. Importanta metalelor radioactive/176
5.2.1. Centralele nuclearoelectrice/ 176
5.2.2. Bombele atomice/178
5.3. Rezerve, productii si consum /180
5.3.1. Uraniul / 180
5.3.2. Toriul /183
5.4. Metalele radioactive, intre scop civil si militar/ 184
5.4.1. Asia Centrala, sandwich geopolitic cu uraniului/185
5.4.2. Uraniul african: competitie geoeconomica si riscuri geopolitice /188
5.4.3. SUA, Australia, India: prietenii prietenilor mei sunt prietenii mei /192
Australia, India se „cimenteaza” cu uraniu/ 192
SUA si India: relatia toriului / 194
5.4.4. Ambitii nucleare/195
Programul nuclear iranian/ 195
Coreea de Nord, cea mai noua putere nucleara/ 198
Africa de Sud sau cum se poate renunta la ambitiile nucleare /200
VI. METALELE PRETIOASE/ 203
6.1. Ce si care sunt metalele pretioase?/ 203
6.2. Rezerve si productii /206
6.2.1. Aur/ 206
6.2.2. Argint /209
6.2.3. Metale platinice /213
6.3. Importanta metalelor pretioase / 216
6.4. Metale pretioase in arena internationala / 218
6.4.1. Banii / 218
6.4.2. Etalonul aur /221
6.4.3. Rezervele suverane de aur /223
6.4.4. Valoarea pe timp de criza: metalele pretioase devin si mai pretioase /227
6.4.5. Zonele de conflict si cometul global /230
6.4.6. Smartphone-ul la control/ 233
6.4.7. Petioasele relatii BRICS / 235
6.4.8. O geopolitica a metalelor pretioase? /237
BIBLIOGRAFIE /240
Viorel Mionel
Departamentul de Turism si Geografie
Facultatea de Comert, Academia de Studii Economice, Bucuresti
Contabilitate
Proceedings
Sociologie si Stiintele Comunicarii
Jurnal Teologic
Limba si literatura romana
Contabilitate
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator roman,   ... citeşte mai mult →
Rene Barents Born in 1951; graduated in law, specialisation in economics (Erasmus University ... citeşte mai mult →