Dinamica spatiului urban

Mai multe detalii Dinamica spatiului urban

Lucrarea abordeaza evolutia in timp si spatiu a procesului urbanizarii, a carui dinamica a devenit si continua sa fie tot mai accelerata in ultimele decenii. Adresandu-se in special studentilor si masteranzilor din domeniul Geografie, lucrarea se doreste a fi o examinare a principalelor etape, procese si evenimente din dinamica spatiului urban la nivel mondial. Aceasta modalitate de analiza se bazeaza pe cercetarea urmatoarelor aspecte: fluxurile care traverseaza spatiul urban, dinamica formei urbane, schimbarile in morfologia urbana, economia urbana si efectele diferitelor mutatii asupra oraselor si spatiilor suburbane, tranzitia urbana si conceptul de smart city. Temele sunt tratate luand in consideratie o varietate de spatii urbane, cu caracteristici diferite din punct de vedere economic, social si cultural.

Urbanizarea a fost influentata de-a lungul vremii de o serie de evenimente ce pot fi grupate in: ciclurile economice; tranzitia demografica; transformarile aduse de revolutia agricola care au condus la cresterea populatiei urbane; avantajele revolutiilor industriale in plan tehnic si economic ce au permis extinderea in spatiu a oraselor; schimbarile inregistrate in domeniul transporturilor si comunicatii si care au supus orasele la o serie de transformari continue.

Spatiul urban variaza ca si intindere, distanta si relatii intre grupurile umane, acestea transformandu-l in functie de nevoile de moment. Spatiul urban este, deci, imaginea interactiunii grupurilor sociale in calitatea acestora de utilizatori ai spatiului urban. Se remarca un contrast intre cresterea urbana rapida in cazul unor orase si stagnarea sau declinul in cazul altora. In timp ce unele orase dispar  (ghost-cities in S.U.A., orase miniere), altele se dezvolta si devin orase mari sub impactul avantajelor aduse deja de cateva decenii de conceptul oraselor noi, in care atentia se indreapta spre ameliorarea mediului de locuit, crearea de conditii mai bune, echiparea locuintelor, proximitatea locurilor de munca, dezvoltarea transporturilor prin reducerea traficului si alte obiective.

Dezvoltarea industriei incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea a determinat cresterea numarului locuitorilor urbani. Astfel, populatia Londrei va trece de la 3 milioane in 1860 la 7 milioane de locuitori in 1910. Daca intr-o prima etapa, presiunea a fost resimtita la nivelul oraselor vechi, pe masura ce o serie de noi orase se vor contura in paralel, acestea vor primi un numar tot mai mare de locuitori. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, orasele societatilor capitaliste urmaresc o noua directie de dezvoltare urbana, bazata pe diversificarea serviciilor, impingerea industriei grele in afara orasului, respectiv catre periferii si spatiul suburban, dezvoltarea tehnopolilor, a parcurilor si a centrelor de afaceri. Vechea directie de dezvoltare a oraselor deja metropole, respectiv a orasului industrial atat de comun secolului al XIX-lea, va deveni directia primordiala de afirmare a oraselor societatilor socialiste prin concentrarea industriei in interiorul si la marginea oraselor, aparitia de noi cartiere pentru forta de munca nou sosita si masuri de uniformizare a conditiilor de viata.

Dupa 1970, sub impactul crizelor economice si a problemei sigurantei resurselor, dar si a globalizarii economice, orasele capitaliste vor parcurge o noua etapa, aceea a dezindustrializarii si tertiarizarii, urmata dupa 1990 si de orasele socialiste. Metropolizarea va insemna dezvoltarea zonelor suburbane, dar si a celor periurbane din punct de vedere economic (delocalizari industriale, noi implantari in industrie si servicii).

Perioada actuala corespunde tranzitiei de la ideea metropolelor considerate importante motoare de crestere economica la conceptul de smart city. In cazul oraselor mari, preocuparile se indreapta spre latura creativa a mediului urban, mai mult decat inovatoare asa cum a fost analizata in ultimele decenii, si cresterea conditiilor confortului urban respectand, totodata, principiile sustenabilitatii.

Cuprinsul cărţii Dinamica spatiului urban

Introducere/ 9

Capitolul 1. Definitia spatiilor urban si suburban/ 12

1.1. Spatiul urban – introspectiune in timp/ 12

1.2. Spatiul suburban, ca spatiu tampon. Interpretari diferite ale conceptului /15

Capitolul 2. Metabolismul urban si dinamica spatiului urban /18

2.1. Aspecte introductive/ 18

2.2. Functionarea metabolismului urban. Categorii de fluxuri urbane/ 19

2.3. Schimbari determinate de variatia fluxurilor de intrare si iesire /24

2.3.1. Cauzele principale ale variatiei fluxurilor de intrare si iesire/25

2.3.2. Intelegerea evolutiei fluxurilor de intrare si iesire prin analiza efectelor asupra economiei urbane /28

Capitolul 3. Dinamica formei urbane/33

3.1. Principalele categorii de factori „responsabili”de dinamica formei urbane/ 33

3.2. Consideratii principale privind evolutia orasului/ 35

3.2.1. Orasul antic si in Evul Mediu/ 35

3.2.2. Orasul industrial /36

3.2.3. De la orasul industrial la cel postindustrial. Procese de crestere si evolutie in teritoriu/ 37

3.2.4. Urbanizarea spatiului european – o scurta analiza/ 40

Capitolul 4. Schimbari in morfologia urbana/ 43

4.1. Notiuni generale /43

4.2. Analiza morfologiei urbane, in timp si spatiu/ 45

4.2.1. Planul /46

4.2.2. Parcela/ 50

4.2.3. Tesutul construit /51

4.2.3.1. Constructiile / 52

4.2.3.2. Strazile/ 59

4.2.3.3. Pietele/ 60

4.2.3.4. Spatiile verzi / 60

4.2.3.5. Parcarile/ 62

4.2.4. Utilizarea terenurilor/ 62

4.2.5. Situl /63

4.3. Tipologia morfologica a oraselor la nivel mondial, in functie de evolutia culturala si economica /65

Capitolul 5. Economia urbana si impactul acesteia asupra spatiului /71

5.1. Zonele functionale urbane /72

5.2. Reconversia functional-economica a spatiului urban / 74

5.3. Industriile creative/81

5.4. Economia sociala/ 86

Capitolul 6. Efectele schimbarilor din economia urbana asupra spatiului suburban / 87

6.1. Raportul oras - spatiu suburban, analizat prin prisma CBD-urilor/ 87

6.2. Delocalizarea activitatilor industriale/ 93

6.2.1. Descentralizarea industriala /93

6.2.2. Dezindustrializarea /94

6.3. Noi activitati economice in spatiul suburban/ 99

6.4. Modele de dezvoltare a procesului de suburbanizare / 102

6.5. Evolutia altor forme de interactiune urban-rural/108

Capitolul 7. Tranzitia urbana/ 111

7.1. Imaginea urbana – abordare generala /111

7.2. Regenerarea urbana, un proces complex si necesar / 113

7.3. Reabilitarea si dinamica centrelor istorice si a cartierelor, mai vechi sau mai noi /116

Capitolul 8. Catre smart city prin regândirea spatiului urban / 120

8.1. Premisele dezvoltarii de smart cities/ 120

8.2. Orasul durabil, la baza conceptului de smart city / 121

8.3. De la orasul durabil la smart city/ 128

8.4. Smart cities la nivel mondial / 134

Bibliografie / 140

Despre autor

Andreea-Loreta Cercleux