MODELE DE PLANIFICARE TERITORIALA IN MEDII RESTRICTIVE

Mai multe detalii MODELE DE PLANIFICARE TERITORIALA IN MEDII RESTRICTIVE

Aceasta lucrare reprezinta forma publicata a tezei de doctorat sustinuta in octombrie 2016, in cadrul Scolii Doctorale „Simion Mehedinti” din cadrul Facultatii de Geografie – Universitatea din Bucuresti. Desi este un efort individual, aceasta teza de doctorat nu ar fi putut fi finalizata fara sprijinul mai multor persoane. Ea este rodul unui permanent schimb de idei cu profesori si colegi pe care as vrea sa ii amintesc in cele ce urmeaza.

As dori in primul rand sa ii multumesc domnului Prof. univ. dr. Ioan Ianos, indrumatorul tezei de doctorat, pentru consultarile de o inalta tinuta stiintifica care mi-au permis sa creionez subiectul tezei – axata pe conceptul de mediu restrictiv, sumar definit in literatura de specialitate in prezent.

Fara clarificarile conceptuale si metodologice ale dumnealui, mi-ar fi fost foarte dificil sa structurez si sa finalizez aceasta lucrare. In acelasi timp, as dori sa imi exprim recunostinta si fata de Prof. dr. arh. Catalin Sarbu care m-a indrumat, de asemenea, inca de la inceputul stagiului doctoral si ale carui idei m-au ajutat mereu sa avansez in cercetarile intreprinse.

Multumirile si recunostinta mea se indreapta si catre familia mea – fara sprijinul si educatia pe care mi-au oferit-o mi-ar fi fost imposibil sa ajung pana aici -, lui W. si tuturor persoanelor apropiate care m-au sprijinit in cei trei ani de studii doctorale. Pentru ca intotdeauna este bine sa nu uitam de unde am plecat, as dori sa ii multumesc doamnei Prof. univ. dr. Maria Patroescu, care mi-a calauzit primii pasi in cercetarea geografica, deschizandu-mi orizontul in ceea ce priveste problematica interfetei mediu – planificare teritoriala, dar si domnului Prof. univ. dr. Ioan-Cristian Ioja, de ale carui prelegeri din cadrul masterului Evaluarea integrata a starii mediului mi-am amintit adesea in redactarea acestei lucrari.

Cei trei ani de studii doctorale au coincis si cu primii trei ani de cariera didactica universitara, care s-au dovedit a fi o experienta extraordinara. As dori, in acest sens, sa multumesc profesorilor care m-au sprijinit, in special domnilor Conf. dr. arh. Claudiu Runceanu si Conf. dr. arh. Gabriel Pascariu, dar si studentilor mei care au reprezentat mereu o sursa de energie si un partener in discutii profesionale de real interes.

Ultimii doi ani din studiile doctorale au reprezentat si o oportunitate de a lucra in domeniul planificarii teritoriale strategice, experienta mea de lucru transpunandu-se, partial, si in ideile din acest doctorat. Doresc sa multumesc, pe aceasta cale, directorului companiei Urbasofia, Dr. Ing. Pietro Elisei, pentru indrumarea profesionala si pentru sprijinul acordat in realizarea unui stagiu doctoral in afara tarii. In cadrul acestui stagiu, realizat la Università degli Studi di Roma "Tor Vergata" in perioada ianuarie – aprilie 2016, am avut onoarea de a ma afla sub indrumarea Prof. dr. Maria Prezioso, careia ii datorez mare parte din structura finala a tezei si deschiderea acesteia catre problema planificarii teritoriale la nivelul Uniunii Europene.

Nu pot sa inchei fara a adresa multumiri celor care m-au ajutat in conturarea continutului acestei lucrari: specialistii care mi-au raspuns la chestionarul adresat expertilor si specialistii din administratia publica locala care s-au aratat deosebit de deschisi in a discuta cu mine problema mediilor restrictive in regiunea Sud-Vest Oltenia – aici as dori sa ii mentionez in special pe Arh. Mihaela Buzec (arhitect-sef judetul Mehedinti), Ing. Daniel Raus (arhitect-sef judetul Gorj), Ing. Ovidiu Davidescu (arhitect-sef judetul Dolj), Arh. Mircea Diaconescu (fost arhitect-sef al municipiului Craiova) si Arh. Petre Mihaila (arhitect-sef al municipiului Ramnicu Valcea).

Cuvânt înainte MODELE DE PLANIFICARE TERITORIALA IN MEDII RESTRICTIVE

Prin subiectul abordat, metodologia de studiu si rezultatele obtinute, lucrarea de fata completeaza o literatura nu prea dezvoltata in Romania, aducand si elemente inedite in cercetarea de profil la nivel international.

Spiritul interdisciplinar, rezultand din pregatirea complexa a autorului in cercetarea teritoriala, ii permite sa puna in discutie unele din problemele nelamurite in domeniul planificarii spatiului. Spre exemplu, ce tip de planificare teritoriala trebuie promovat in optimizarea relatiilor dintre componentele structurale ale unor medii restrictive? Aceste tipuri de medii, inca vag conturate din punct de vedere conceptual, exista si necesita abordari diferentiate in planificare.

Plecand de la astfel de premise, elaborarea lucrarii a presupus un efort intelectual deosebit, iar faptul ca nu au existat studii similare a reprezentat o dificultate, dar si o oportunitate pentru afirmarea unor idei noi, orientate pe dezvoltarea unui canevas al cercetarii axat pe planificare in medii restrictive. Meritul autorului este acela a se fi concentrat pe elementele esentiale intr-un astfel de demers si de a fi ajuns la capat, chiar daca volumul „defrisarilor” a fost enorm. Beneficiind de o pregatire excelenta in domeniile urbanism si geografie, a sesizat cat de importanta este definirea cadrului conceptual si documentarea privind caracteristicile spatiului analizat, ca studiu de caz.

Bogata literatura existenta asupra spatiului, teritoriului si mediului, asupra definirii modelelor in analiza teritoriala si asupra abordarii sistemice a dinamicii teritoriale, l-a ajutat pe autor la constructia unei viziuni proprii asupra procesului de planificare teritoriala in medii restrictive. Prima chestiune esentiala pe care o lamureste este aceea legata de definirea mediului restrictiv, privit ca o portiune dintr-un sistem teritorial in care dezvoltarea activitatilor umane este conditionata de cel putin una din urmatoarele cauze: elemente nefavorabile ale cadrului natural, degradarea accentuata a mediului si o legislatia limitativa. Intr-un asemenea context, este dezvoltata relatia dintre planificare teritoriala si mediu, distingandu-se complexitatea acesteia in raport cu tipul de planificare: normativa si/sau strategica. Conexiunea cu amenajarea teritoriului, cu elemente de coeziune si competitivitate teritoriala da sens raportului dintre planificare si sistem teritorial, precum si valentelor aplicative ale mediului restrictiv intr-un astfel de proces. Evident ca in multitudinea de concepte de baza nu puteau fi omise si cele de disparitate teritoriala, zona defavorizata si sistem de planificare.

Analiza comparativa care este intreprinsa asupra modului de gestionare a mediilor restrictive la nivel european arata rigoarea acesteia prin fixarea a patru criterii: structura sistemului de planificare, instrumentele de planificare, insertia mediilor restrictive in planurile respective si specificitatea altor instrumente de planificare spatiala. Sunt oferite elemente suport pentru a intelege acest proces de gestionare in Franta, Italia si Romania, insistand pe sistemul trans-scalar de planificare in tara noastra. O idee interesanta, chiar daca doar enuntata in aceasta parte a lucrarii, este reprezentata de rolul pe care l-ar avea unele instrumente ca pactul teritorial sau programul urban complex, care au fost utilizate in Italia, pentru gestionarea unor medii restrictive.

O contributie originala se regaseste in elaborarea unei tipologii a mediilor restrictive, precum si a unor modalitati de cuantificare a acestora. Urmare a demersului conceptual, sunt individualizate trei tipuri principale de medii restrictive: naturale, antropice si legislative. Logica restrictivitatii se regaseste intr-o structura arborescenta, in care, pe diferite nivele ierarhice se plaseaza diferite tipuri de restrictivitati in raport cu scara de analiza. Pentru cunoasterea stiintifica este remarcabila modalitatea de determinare a restrictivitatii mediului, in baza unor seturi de criterii care definesc cele 6 tipuri de restrictivitate naturala si patru de restrictivitate antropica.

Dupa aceasta parte metodologica, foarte consistenta, autorul face un bilant in materie de atingere si definire a obiectivelor operationale, fixand urmatorii pasi spre realizarea obiectivului propus. Plecand de la premisa ca una din marile provocari ale societatii contemporane este gasirea de solutii pentru o planificare teritoriala eficienta, autorul isi propune un algoritm al planificarii teritoriale in medii restrictive, in care sunt definite trei principale segmente: identificarea provocarilor, modul de abordare si modele concrete de planificare. Primul segment are la baza o analiza a situatiei existente, cel de-al doilea metodologia disponibila, iar cel de-al treilea exemple de bune practici, concretizate in modele deja aplicate.

Sunt identificate provocari, precum contractia urbana si regionala, declinul oraselor mici, dificultatile dezvoltarii rurale, dar si aspecte conexe ca tranzitia de la guvernare la guvernanta sau impactul schimbarilor climatice globale. In astfel de contexte, caracterizate prin turbulente in continua crestere pentru planificarea teritoriala in medii restrictive, apar cateva prioritati: managementul integrat al riscurilor, restaurarea ecologica, dezvoltarile de tip brownfield, elaborarea de modele privind inovarea sociala sau de acordare a compensatiilor non-financiare. Toate acestea sunt abordate de o maniera sistemica, interconditionand elemente si factori, prin instrumente specifice ca rezultat ale unor exemple de bune practici la scara europeana. Dupa o descriere esentializata a fiecaruia dintre exemplele analizate, autorul retine acele elemente care ar putea sprijini procesul de planificare teritoriala in Romania, mai ales in ariile cu medii restrictive.

In studiul de caz, intreprins asupra regiunii de Sud-Vest Oltenia, a fost aplicata metodologia dezvoltata in prima parte a lucrarii, relevand numeroase argumente pentru o politica regionala reala in domeniul planificarii spatiilor restrictive. In afara analizei de date statistice, cercetarea se bazeaza pe interpretarea input-urilor primite din partea specialistilor si decidentilor identificati la nivelul judetelor componente.

Urmare a acestor interviuri au fost identificate principalele medii restrictive la nivelul fiecarui judet, relevandu-se documentele de planificare existente, hartile de risc si planurile de gestiune a deseurilor, dar si masurile, respectiv proiectele, legate de eliminarea sau atenuarea caracterului restrictiv al acestor medii.

In continuare, autorul defineste mediile restrictive la nivelul intregii regiuni, utilizand factorii de restrictivitate. Pentru fiecare dintre acesti factori se intreprinde o analiza exhaustiva, depistandu-se arii cu valori ce permit adevarate regionari. In baza analizelor efectuate pe fiecare strat se determina, la nivelul fiecarei UAT, indicele de restrictivitate a mediului, iar, dupa modul de agregare teritoriala, sunt delimitate mediile restrictive pe intreg teritoriul.

Suprapunerea distributiei teritoriale a celor doi indicatori sintetici si distingerea cauzalitatii in starea actuala a unor UAT-uri, demonstreaza necesitatea unor masuri imediate de interventie. Studiul i-a dat posibilitatea sa defineasca un set de principii de aplicabilitate a unor modele de planificare, relevandu-se inclusiv conditionalitatile impuse de particularitatile regionale si subregionale. Solutia este implementarea unui cadru de planificare participativ in legatura cu gestiunea mediilor restrictive, implementare care se loveste insa de un mediu cultural si educational deficitar. Pe un suport solid al studierii problematicii mediilor restrictive, autorul defineste prioritatile strategice de interventie si programe specifice pe cele patru tipuri de medii restrictive: zone montane, zone cu degradarea antropica accentuata a mediului, zone cu susceptibilitate la riscuri naturale si zone cu probleme complexe.

Lucrarea, pe care analistul urmeaza sa o parcurga, se detaseaza prin ineditul tematic, maniera de abordare si efortul sistematic de a valida ipotezele formulate. Modul de redactare, materialul ilustrativ si conexiunile cu realitatea teritoriala transforma acest studiu intr-o sursa reala de idei si de reflectie atat pentru studenti, cat si pentru specialisti.

Prof.univ.dr. Ioan Ianos

Despre autor

Radu-Matei Cocheci