000 RON
Disponibilitate: stoc epuizat
Acest produs nu este pe stoc momentan.
INTRODUCERE /9
CAPITOLUL I
Surse ale individualismului modern /18
I. A. Epistrophe, metanoia, katabasis, anakainosis- directii ale preocuparii de sine /21
I. B. Arhetipologia metamorfozei identitare în gândirea premoderna /28
I. C. Explorarea sinelui si înstrainarea ca iter ad Paradisum /35
I. D. Parepidemia /39
I. E. Metairesis/45
I. F. Perimetrare de sine si insularizare /45
I. G. Epektasis /47
I. H. Theosis / 48
I. I. Xeniteea/50
I. J. Solitudine si peregrinatio in stabilitate /54
I. K. Limitele identitatii parepidemice. Sapientia si stultitia /55
I. L. Ubi sunt? Contemptus mundi si vanitas vanitatum - în literatura parepidemica medievala/56
I. M. Identitatea centaurica în literatura medievala /58
CAPITOLUL AL II-LEA
Metamorfozele identitatii în opera lui Pico della Mirandolla: Oratio de hominis dignitate/73
II. B. Individul în scena mundi /88
CAPITOLUL AL III-LEA
Disocierea identitatii si reconstructia spatiului subiectiv: Sebastian Brandt si Erasmus din Rotterdam / 136
III. B. Disocierea identitatii în spatiul moral al excluderii (Sebastian Brandt. Erasmus din Rotterdam)/ 141
CAPITOLUL AL IV-LEA
Metamorfozele filosofului danaidic: Michel de Montaigne /204
IV. B. Individualismul polifemic/ 241
IV. C. Arrière-boutique si chambre ronde / 263
IV. D. Notiunea de prudenta în Eseuri / 267
IV. E. Familiarizarea cu moartea si metamorfoza thanatica/ 271
IV. F. Montaigne si „filosofii adevarati” / 276
CONSIDERATII FINALE SI PERSPECTIVE / 288
ABSTRACT / 294
RESUMÉ /315
BIBLIOGRAFIE /325
Lucrarea „Metamorfoze ale identitatii in gandirea politico-filozofica europeana” isi propune sa analizeze identitatea individuala, urmarind modalitatile de redefinire ale acesteia, odata cu asaltul gandirii moderne asupra gandirii medievale, deconstructia identitatii individuale esentiale, centrate pe axa eu-divinitate sau eu-sine din perioada medievala, si reconstructia unei identitati multiple, in perioada moderna. Studierea relatiei dintre individualism si solitudine este necesara pentru a intelege relatia individ - comunitate in perioada postrenascentista.
Preistoria notiunii de identitate este extrem de complexa, astfel incat analiza relatiei dintre cunoasterea de sine si grija de sine (dintre gnosis si epimeleia), analiza tipurilor de metamorfoza s-a facut urmarind resemnificarea unor concepte imprumutate din filosofia antica si din traditia crestina sau detasarea de cele doua paradigme de gandire si aparitia unor concepte noi, rezultate din nevoia de originalitate, de autonomie filosofica.
Teza este structurata pe patru capitole:
Capitolul I, Surse ale individualismului modern isi propune sa semnaleze modificarile de sens ale unor concepte din filosofia antica si medievala care indica directiile preocuparii de sine si care anunta un nou tip de gandire, o noua modalitate de definire de sine, distantata de canonul crestin.
Capitolul al II-lea, Metamorfozele identitatii in opera lui Pico della Mirandola, Oratio de hominis dignitate analizeaza trecerea de la dependenta teologica si filosofica de operele magistrilor trecutului, la autonomia conditionata de o etica a retragerii, a singuratatii. Individualismul anagnost al lui Pico este definit in sensul detasarii de gandirea dogmatica, al familiarizarii cu scolile filosofice in inlantuirea lor si formularii opiniei proprii. Individualismul pichian, cameleonic are doua ipostaze: cea a individualismului autonom, rezultat al liberei vointe si posibilitatii de metamorfoza intre polii ignorantei si ai unirii cu ratiunea divina, si un individualism enipostatic, construit in jurul ideii de unire mistica, de intallnire cu divinitatea in spatiul subiectiv.
Capitolul al III-lea, Disocierea identitatii si reconstructia spatiului subiectiv: Sebastian Brandt si Erasmus din Rotterdam analizeaza metamorfozele identitatii individuale ca forme de explorare de sine, de cautare a unui Paradis subiectiv plasat in afara spatiului moral crestin.
Personificarile viciilor in opera lui Brandt si incoronarea Nebuniei ca stapana a lumii in opera lui Erasmus sunt forme radicale de asumare a metamorfozelor identitare, de catre omul modern.
Zeita Nebunia si zeii viciilor sunt dovada necesitatii unui pantheon subiectiv, a elaborarii unor figuri divine personale, capabile sa inlocuiasca mitologia clasica, si mitologia crestina, furnizoare de modele eroice imposibil de egalat. Zeita trickster a Nebuniei din enkomionul erasmian si zeii viciilor din Stultifera Navis sunt zei efemeri, ai fericirii private. Reconstructia spatiului subiectiv suprapune motivele mitico-religioase ale Demiurgului si operei sale: individul isi asuma libertatea reconstructiei spatiului interior.
Capitolul al IV-lea, Metamorfozele filosofului danaidic: Michel de Montaigne analizeaza relatia dintre metamorfozele identitatii si imaginatie, dar si dintre imaginatie si autenticitate.
Celor patru capitole mentionate li se adauga Concluziile si Bibliografia cuprinzand volumele, studiile si articolele consultate.
Adriana-Claudia Citeia
Psihologie
Economie generala
Timp liber
Limbi si literaturi straine
Drept
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Nicolae Iorga Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →
BOGDAN MURGESCU Bogdan Murgescu este profesor de ... citeşte mai mult →