Mai multe detalii APPOLLONIUS RHODIUS (AΠΟΛΛΩΝΙΟΣ ΡΟΔΙΟΣ) ARGONAUTICELE

Cercetarea de fata isi propune sa ofere publicului un generos studiu aplicat, o monografie antologica critica intitulata simplu Apollonius Rhodius. „Argonauticele”, pentru a putea prezenta viata si, mai ales, opera scriitorului alexandrin dintr-o perspectiva noua, a cititorului mai putin coplesit si descurajat de cliseele criticii traditionale, ci mai cur}nd atent la detaliile care suscita adoptarea unei grile de lectura menite sa surprinda acel nespus al operei apolloniene. Caci este putin probabil sa-l socotim acum pe Apollonius un scriitoras stangaci, fie din pricina varstei imature, fie din cea a dorintei de a nu iesi din tiparele trasate de Callimach, mentorul sau, asa cum au facut-o pana acum exegetii sai, mai vechi sau mai noi. In opinia noastra, Apollonius din Rhodos este mai mult decat un militant fervent, inregimentat in armata scriitorilor ce practicau cu obstinatie strategia impusa de inventatorii tehnicilor scriiturii alexandrine: el insusi poate fi socotit in randurile lor un neóteros sau inventor care reuseste sa manipuleze magistral tehnicile ironiei fine, dar si sa puna intr-o lumina cu totul noua imaginea tiparelor epice si tragice, izbutind, in cele din urma, sa le topeasca intr-o materie pe care el a ales-o a fi in mod neasteptat una epica, insa de un tip cu totul neobisnuit, tributara nu doar epicii arhaice si dramaturgiei antice clasice, ci si tehnicilor romanesti. Am spune chiar ca, asa cum vom vedea din analiza cuprinsa in paginile ce vor urma, Apollonius poate fi considerat un poietés neóteros neotérōn asadar un inovator intre inovatori. Este poate pentru prima data c}nd un scriitor alexandrin s-a folosit de un intreg arsenal literar antic de genuri si specii pentru a demonta, nu fara o fina ironie, neajunsurile acestora. Caci nu atitudinea critica directa era modalitatea eficace, ci, mai curand, ironia muscatoare, descalificanta.

Dar, pentru a putea demonstra aceasta teza, dar si o alta referitoare la intentia poetului de socializare a personajelor eroice si legendare, precum si a celor mai vechi institutii grecesti, am socotit nimerit sa oferim nu doar detalii despre viata si opera scriitorului, despre traditia manuscrisa ori despre cea legendara care a precedat aparitia celebrelor Argonautice apolloniene, ori chiar despre compozitia epopeii, ci si o analiza amanuntita asupra parodierii tóposurilor epice si tragice. Un alt capitol, poate mai putin asteptat, insa oricum inedit in contextul mai cuprinzator al exegezei apolloniene, este cel intitulat Arta discursului in Argonauticele lui Apollonios Rhodius, care a aparut si s-a dezvoltat in urma unei atente analize a pasajelor dialogate sau a monologurilor rostite de protagonisti. De asemenea, am introdus, pe l}nga celelalte capitole mai extinse, un scurt capitol intitulat Homer si arta comparatiei apolloniene. Breviar, din dorinta de a pune la dispozitia cititorilor o mostra a ceea ce noi numim capacitatea infinita de inovatie a lui Apollonius, care, astfel, nu va ram}ne doar un simplu imitator al modelului, ci va reusi sa-si depaseasca inhibitorul prag literar, pe care altii si-au propus macar sa-l poata copia.

La finalul excursului nostru hermeneutic am pus la dispozitie un generos suport de pasaje (Capitula excerpta) alese din cuprinsul Argonauticelor, atat in limba greaca, utiliz}nd editia lui G. W. Mooney (The Argonautica of Apollonius Rhodius, London-Dublin, 1912), cat si in traducerea rom}neasca apartinand lui Ion Acsan (Argonauticele. Epopeea argonautilor, Bucuresti, 1976). Pasajele alese poarta un titlu sugestiv care sa inlesneasca situarea acestora in cadrul mai larg al povestii. De asemenea, textele sunt insotite de o prezentare critica mai ampla si de note explicative care fac referire in special la numele proprii ale personajelor, neamurilor si localitatilor de multe ori ciudate ori chiar nemaiauzite, pentru ca, astfel, sa putem veni si in sprijinul indexului etnografic si geografic in limba greaca (Index graece ethnographicum et geographicum) de la sfarsitul monografiei noastre. Ni s-a parut, de asemenea, potrivit sa redam, in notele de subsol, principalele texte in original care marturisesc despre crampeie din viata poetului alexandrin (Vita I, Vita II, lexiconul Suda).

In ceea ce priveste transcrierea numelor proprii grecesti, am luat in considerare atat normele stabilite in paginile introductive ale editiei complete a operei lui Platon (coordonatori: Petru Cretia si Constantin Noica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1964-1993), cat si pe cele stabilite in introducerea dictionarului Toponimia mitica europeana realizat in cadrul proiectului stiintific Geomitica (coordonator: Florica Bechet, consultant: Gabriela Cretia; autori: Ioana Costa, Doina Doroftei, Octavian Gordon, Simona Nicolae, Maria-Luiza Oancea, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti, 2010, pp. 13-15). Am socotit necesara notatia silabelor accentuate cu accent ascutit, iar nu cu accentul lor originar, doar pentru numele proprii transliterate din limba greaca si doar in cadrul pasajelor exegetice, nu si in traducerea pasajelor din corpus-ul Argonauticelor. Pentru numele proprii intrate deja in uz cu o anumita transcriere si pronuntie (e.g. Medeea, Heracle, Aphrodita, Hera, Athena) nu am socotit necesara notatia silabei accentuate. De asemenea, am optat pentru transcrierea Apollonius, si nu Apollonios (varianta originala), intrucat uzanta internationala prefera in general pentru numele de persoane formele latinesti in –us in locul formelor grecesti in –os.

Cuprinsul cărţii APPOLLONIUS RHODIUS (AΠΟΛΛΩΝΙΟΣ ΡΟΔΙΟΣ) ARGONAUTICELE

ARGUMENT/11

1. APOLLONIUS RHODIUS. VIATA SI OPERA/ 15

1.1. Biografia si datarea aproximativa a publicarii epopeii Argonauticelor /15

1.2. Ipoteze privind data aproximativa a publicarii Argonauticelor/20

1.3. Alte opere atribuite lui Apollonius din Rhodos/21

1.4. Un conflict intre maestru si discipol?/ 22

2. ARGONAUTICELE/ 26

2. a. Traditia manuscrisa. Pledoarie pro domo/26

2.b. Editiile, comentariile si manuscrisele textului apollonian din antichitate si pana in perioada medievala /28

2.b.1. Manuscrisele antice ale textului apollonian/ 28

2.b.2. Editiile stabilite de filologi si preluate de compilatori/ 29

2.b.3. Cele trei manuscrise medievale ale textului apollonian (w, k, m) potrivit primei clasificari a lui H. Fränkel /30

2.b.4. Editiile „contaminate”/ 34

2.b.5. Copiile datorate lui Demétrios Móschos/ 34

2.b.6. O noua clasificare a manuscriselor propusa de H. Fränkel/ 35

2.b.7. Editiile tributare scolii lui Maximus Planudes/ 36

2.b.8. Legatura dintre Protocretensis si grupul planudean/ 37

2.b.9. Lectiunile pastrate de Demétrios Móschos/ 38

2.c. „Argonauticá” ante Argonauticá /39

2.c.1. Prehomericá/ 39

2.c.2. Hesiodicá /41

2.c.3. Naupáctia/ 42

2.c.4. Korinthiacá/ 43

2.c.5. Motivul mortii regelui Pelías in literatura greaca/ 45

2.c.6. Versiunea pindarica /47

2.c.7. Literatura greaca a secolelor V-IV i.H /48

2.c.8. Importanta legendei argonautilor pentru logografi si istorici/ 50

2.c.9. Valorificarea motivului expeditiei argonautilor in literatura greaca pre-apolloniana si in cea contemporana lui Apollonius /50

2.c.10. Reprezentari plastice ale mitului argonautilor in perioada arhaica /52

2.d. Compozitia Argonauticelor (structura; limba si stil)/ 53

2.e. Argonauticele, umanizare a marcilor eposului si dramaturgiei/ 57

2.f. Arta discursului in Argonauticele lui Apollonius Rhodius/83

2.f.1. Discursurile profetic/86

2.f.2. Discursuri eroice/ 89

2.f.3. Discursul divin/ 93

2.f.4. Discursul erotic / 97

2.f.5. Discursul de ospitalitate/ 101

2.f.6. Concluzii/ 119

2.g. Homer si arta comparatiei apolloniene. Breviar/ 123

2.e. Incheiere/ 131

3. CAPITULA EXCERPTA,insotite de prezentarea comentata a canturilor si de note/ 135

3.1. Cantul I /136

3.1.1. Preambul/ 136

3.1.2. Cine erau argonautii (I, vv. 1-22; 228-255) /141

3.1.3. Iáson si argonautii ajung in insula Lemnos (I, vv. 605-914) . 146 3.1.4. Argonautii sunt gazduiti de regele Kýzicos; Iáson isi ucide gazda din imprudenta (I, vv. 947-1069)/163

3.2. Cantul al II-lea/ 171

3.2.1. Preambul/ 171

3.2.2. Argonautii ajung la profetul Phineú; proorocirile acestuia cu privire la expeditia lor (II, vv. 178-497) /179

3.2.3. Trecerea argonautilor printre stancile Symplegáde (II, vv. 549-618) /197

3.2.4. Argonautii ajung in insula lui Ares, Aretiás (II, vv. 1046-1089)/ 203

3.2.5. Intalnirea lui Iáson si a argonautilor cu fiii lui Phríxos pe insula lui Ares, Aretiás (II, vv. 1093-1167) /206

3.3. Cantul al III-lea/ 212

3.3.1. Preambul

3.3.2. Hera si Athena in vizita la Aphrodita; Eros o sageteaza pe Medeea pentru a se indragosti de Iáson (III, vv. 1-166; 275-298) /219

3.3.3. Iáson, insotit de fiii lui Phríxos, ajunge la palatul regelui Aiétes (III, vv. 299-421) /230

3.3.4. Tribulatiile erotice ale Medeei (III, vv. 770-821)/ 239

3.3.5. Medeea culege irul magic (III, vv. 828-886)/ 243

3.3.6. Medeea ii daruieste lui Iáson irul magic (III, vv. 948-1101)/ 248

3.4. Cantul al IV-lea/ 259

3.4.1. Preambul/259

3.4.2. Iáson, ajutat de Medeea, fura lana de aur (IV, vv. 109-182)/ 269

3.4.3. Medeea il ademeneste pe fratele ei, Ápsyrtus, iar Iáson il ucide (IV, vv. 410-480/275

3.4.4. Iáson si Medeea o viziteaza pe vrajitoarea Circe pentru a fi purificati de crima (IV, vv. 659-752) /280

3.4.5. Nunta lui Iáson cu Medeea in tara feacilor (IV, vv. 1128-1169)/286

4. GRAECA EXCERPTA/ 290

5. BIBLIOGRAFIE GENERALA/ 326

6. INDEX GRAECE ETHNOGRAPHICUM ET GEOGRAPHICUM/ 332

Despre autor

Maria-Luiza Dumitru-Oancea

DIRECTII DE CERCETARE

Mitologie, Antropologie culturala, Didactica


STUDII UNIVERSITARE

Doctor in Filologie, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI cu lucrarea Arhetipul Mortii Si al Monstrului Antropofag in Literatura Latina. Paralele Mitico-Folclorice . Conducatorul tezei: profesor dr. Eugen Cizek, 2004.

Masterat in Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine cu lucrarea Cultul Lupului, Cultul Craniului Si Antropofagia: Simbolism Primitiv Si Transformari Mitice Si Folclorice. Conducatorul lucrarii: conferentiar dr. Gabriela Cretia, 1996.

Licenta in Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine. Structuri Arhaice Religioase in Literatura Greaca Si Latina Si in Folclorul Romanesc. Conducatorul lucrarii: conferentiar universitar dr. Gabriela Cretia. 1998-1995.

ACTIVITATE DIDACTICA

Lector univ. dr., UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine (2005- prezent)

CURSURI : Sintaxa Limbii Vechi Grecesti, Curs de Civilizatie, Sincronie Si diacronie, Morfologia descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Metodica. 

CURSURI PRACTICE : Homer (Odysseia),  Apollonios din Rhodos (Argonautika), Apollodoros (Bibliotheke), Vergilius (Aeneis), Plutarh (Vitae parallelae – Alexandros), Mitografie greco-romana (Homer, Hesiod, Apollodoros, Apollonios, Ovidius, Vergilius etc.).

SEMINARII : Morfologie Descriptiva Greaca, Sintaxa Greaca,  Limba Veche de profil (Limba Greaca Si Limba Latina), Limba Veche de Izvor (Limba Greaca) , Metodica Latina si Greaca, Practica pedagogica.


Asistent universitar, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine. (2000- 2005)

CURSURI: Morfologie Descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Paleografie Latina Si Greaca Veche.

CURSURI PRACTICE : Mitologie greco-romana (anul I masterat), Plutarh (Vitae parallalelae – Alexandros ; De Iside Osiride), Platon (Protagoras).

SEMINARII: Morfologie Descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Sintaxa propozitiei limbii vechi grecesti, Metodica greco-latina, Limba Veche de Profil- facultatea de Litere si facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Limbi romanice - (Limba Greaca Veche Si Limba Latina), Limba veche de izvor – facultatea de istorie -(Limba Greaca Veche).

Practica pedagogica

Profesor titular, SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX, Bucuresti (1995-2000)

DISCIPLINE PREDATE:  Limba Greaca Si Limba Latina


FUNCTII DIDACTICE

Membru in Comisia de definitivat (2010-2012).

Membru in Comisia de admitere la ciclul de licenta (2010-2011).

Membru in Comisia de susținere a disertației de licenta (2010-2012).

Membru in Comisia de susținere e examenelor de licenta (2010-2012).

Membru in Comisia de susținere a examenelor de gradul al II-lea – corectura teze - (2012).

Membru in Comisia de inscrieri la masteratul organizat de Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din Bucuresti (2011-2012).

Membru in Comisii de Promovare la gradul de preparator (Simona Georgescu) si la gradul de lector (Theodor Georgescu, Tudor Dinu, Cezar Tabarcea, Simona Nicolae), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2007-2008).

• Decan de an, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2005-prezent).
• Membru in Comisia de Licența (2010-2011), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (subiectar, corectura, coordonare teze de licența supravegherea candidatilor).
• Membru in Comisia de Definitivat (2010-2011), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (subiectar, corectura, supravegherea candidatilor).
• Membru in Comisia Centrala de Admitere si Preadmitere la Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine Si la Facultatea de Litere, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2000, 2004- 2006, 2011: primirea dosarelor de inscriere, supravegherea candidatilor, corectura).
• Membru in Comisia Nationala pentru Curriculum, Grupul de Lucru pentru Limba Greaca Veche. MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII (2000, 2001, 2004- 2006).
• Membru in Comisia Nationala pentru intocmirea programelor analitice de pregatire a gradelor didactice Definitivat, Gradul II Si Gradul I, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII. Poiana Pinului, 2001.
• Membru in Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi Clasice, Faza Nationala, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII (2002).
• Profesor pregatitor al Lotului Olimpic Roman participant la Faza Internationala a Olimpiadei de Limbi Clasice (Certamen Ciceronianum Arpinas), UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII. BuSteni (2000).
• Membru in Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi Clasice, Faza Judeteana, INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (1995-2001).
• Profesor Metodist pentru Limba Greaca Veche, INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (1999).
  
  

ORGANIZARE CONGRESE ŞI CONFERINTE

Membru in Comitetul de organizare al Colocviului internațional Expresii ale fricii din Antichitate pana in lumea contemporana, Bucuresti, 29-30 martie 2013, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.

Membru in comitetul de organizare al Conferintei internationale Classica Romano-Dacica, Bucuresti – Constanta, 25-29 septembrie 2008, prezidat de prof. dr. Eugen Cizek si prof. dr. Gabriela Cretia si organizat sub egida Societatii de Studii Clasice din Romania.

Membru in comitetul de organizare al Sesiunii internationale a Euroclassica, Bucuresti, septembrie 2008, prezidat de prof. dr. Eugen Cizek si prof. dr. Gabriela Cretia si organizat sub egida Societatii de Studii Clasice din Romania.

Membru in Comitetul de organizare al Colocviului international Locus in fabula Locuri, nume, mituri, Bucuresti, 27-28 septembrie 2010, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.


ATRAGERE SI DISEMINARE STUDENTI

Conducator teze de licenta (2010-2012)

Consiliere studenti.

Redactare de recomandari pentru studenti merituosi in vederea obținerii de burse internationale (Portugalia, Universitatea din Coimbra, 2011, modulul de licenta, stud. Stoian Isabela; Franta, Universitatea din Lyon, 2010, modulul doctoral, drd. Andreea Stefan  etc.).

ACTIVITATI SI FUNCTII ADMINISTRATIVE                  

• Vice-Presedinte, SOCIETATEA HUMANITAS CHRISTIANA, Bucuresti, (2000-prezent).
• Trezorier, SOCIETATEA ROMANA DE STUDII CLASICE (2002-prezent).
• Trezorier, Catedra de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2000-prezent).
• Secretar al Biroului Catedrei de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2004-prezent).
• Reprezentant al Catedrei de Filologie Clasica la Targul Educatiei, Universitatea din Bucuresti (2006-2007, 2008, 2010-2012).
• Reprezentant al Catedrei de Filologie Clasica la Portile Deschise, Universitatea din Bucuresti (2006-2007, 2008, 2010-2012).

PREMII SI DISTINCTII

Premiul ARISTARH al SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE pentru Memoriul de Studii Aprofundate Cultul Lupului, cultul craniului si antropofagia: simbolism primitiv si transformari mitice si folclorice, 1996.

AFILIERI STIINTIFICE

Membru in SOLIDARITATEA UNIVERSITARA, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2002-prezent).

Membru in SOCIETATEA ROMANA DE STUDII CLASICE (1996-prezent).

LIMBI STRAINE CUNOSCUTE

Franceza si Engleza.

PREZENTARI LA CONFERINTE SI REUNIUNI

▪ „Mocking Epic and Tragic Patterns in Apollonius of Rhodes’ Argonautica”, 5^th Annual International Conference on Literature, Languages and Linguistics, Athens, Greece, 9-12 iulie 2012, Athens Institute for Education and Research.

▪„Retorica suspansului in Argonauticele lui Apollonios din Rhodos”, Colocviul international Receptarea antichitatii greco-latine in culturile europene. Sub semnul lui Hermes. Editia a V-a, 11-12 mai 2012, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Societatea de Studii Clasice din Romania – Filiala Craiova.

▪„Ironizarea tiparelor epice si tragice in Argonauticele lui Apollonios din Rhodos”, Colocviul Lupus in fabula. Locuri, nume, mituri, Bucuresti, 27-28 septembrie 2010, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.

▪„Antiospetia in Odysseia homerica”, sedinta SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE, Bucuresti, decembrie, 2009.

▪„Tehnici de mistificare a Sacrului in literatura mitologizanta a Greciei antice”, Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, Editia a VII-a, Sectiunea "Dialogul cultural in Europa", Targoviste, sesiunea 9-11 mai 2008.

▪ Curs de metodica: Macroproiectarea unui proiect ce caracterizeaza sfarsitul unei unitati de invatare; Proiectarea in perspectiva trans: construirea optionalului integrat; Propuneri de teme pentru Optionalul integrat: De la lume adunate; Scriitori greci si latini in operele carora sunt atestate referiri la tara noastra; Femeia in literatura latina, prezentat in cadrul grantului CCD privind Metodica Limbii Latine, sesiunea octombrie 2007-ianuarie 2008.

▪„Phileo Si Agapao: iubirea omului Si iubirea lui Dumnezeu in versiunile romanesti ale Bibliei”, Colocviul international RECEPTAREA ANTICHITATII GRECO-LATINE IN CULTURILE EUROPENE, sectiunea CULTURA, ISTORIE SI CIVILIZATIE, 23 noembrie 2007, Facultatea de Litere, Catedra de Lingvistica Generala si Limbi Clasice -  Societatea de Studii Clasice din Romania, Filiala Craiova.

▪„Legile ospitalitatii in lumea greco-romana”, Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, editia a VI-a, Targoviste, 11-13 mai 2007, Universitatea "Valahia".

▪„Mitul lui Polyphemos. Jocul manipularii si al ignorantei reciproce”,  Simpozionul international CIVILIZATIE EUROPEANA – UNITATE, UNICITATE, DESCHIDERE – II, 3 – 8 OCTOMBRIE 2006, Uniunea Scriitorilor din Romania, Fundatia pentru poezie "Mircea Dinescu", Fundatia Culturala Est – Vest.

▪„Thanatos, représentation masculine de la mort en Grece archaïque”, International Symposium: Ethnic contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea, 12 – 17 iunie, 2005, sectiunea Ancient History and Archaeology, Academia Romana – Filiala Iasi, Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie "A.D. Xenopol".

▪ „Tipare mitologice antice si reprezentari moderne. Ielele in folclorul literar romanesc”, sectiunea Mentalitati – Mitologie Comparata., Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, editia a IV- a, Targoviste, 6 – 8 mai, 2005, Universitatea "Valahia".

▪„Sacrificiul Fondator in Roma Arhaica”, sedinta SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE, Bucuresti, martie, 2004.

▪„Speculatii asupra misticei legaturi dintre Numa Pompilius Si Nimfele Camenae”, Colocviul Timpul, Timpurile, a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, 2000.

▪„Structuri Religioase Arhaice in Basmul Fantastic Povestea lui Harap-Alb”, Cercul de Literatura al Catedrei de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, 1997.

 GRANTURI

1. Membru in cadrul proiectului de cercetare PN-II-ID-PCE-2007-1, proiect de cercetare exploratorie finantat de CNCS, cu titlul : TOPONIMIA MITICA EUROPEANA. GLOSAR SI BAZA DE DATE INTERACTIVA PENTRU STUDIUL TOPONIMELOR CU RELEVANTA MITOLOGICA DIN SPATIUL GRECO-LATIN, director : prof. univ. dr.Florica Bechet (2007-2011).

2. Membru in cadrul proiectului academic de Traducere a operelor Sfintilor Parinti, initiat si finantat de Patriarhia Romana,  cu lucrarea Sfantul Ieronim - „Scrisori” (2010-2011).

3. Membru in cadrul grantului initiat de CCD privind Metodica Limbii Latine, sesiunea octombrie 2007- ianuarie 2008.