Mitul demonului in literatura si arta rusa

Cuprinsul cărţii Mitul demonului in literatura si arta rusa

Argument / 9

I. Demon si demonic. Scurta incursiune teoretica / 12

I.1. Demon si geniu – granita intre sacru si profan sau intre divin si satanic? / 12

I.2. Eros si demonic. Prezenta feminina in existenta geniului  / 20

I.3. Genialitatea si demonicul – intre patologie si vis creator  / 27

I.4. Genialitatea in timp si spatiu. Trasaturi fizice definitorii la demon si la geniu  / 30

II. Ipostaze ale Demonului  / 36

II.1. Zburatorul un posibil echivalent al Demonului in cultura romaneasca? / 36

II.2. Coltii de argint ai unui demon rusesc in expresia lui romaneasca / 44

II.3. Expresia demonului la Aleksandr Blok. Natura interioara /  47
 
III. Demoniada in literatura si pictura. Lermontov si Vrubel / 51

III.1. Lermontov si Vrubel – un destin asemanator? / 51

III.2. Scurt studiu comparativ al trasaturilor comune celor doua tipuri de opere / 54

III.3. Demonul – expresie a sufletului rus / 57

III.4. Demonul in cuvinte si imagini / 63

Concluzii / 73

Abstract / 75

Bibliografie / 79

Anexe / 82

Cuvânt înainte Mitul demonului in literatura si arta rusa

Prezenta lucrare îşi propune să abordeze o temă relevantă pentru cultura rusă, temă care, deşi a fost utilizată de mulţi scriitori şi artişti de-a lungul timpului, continuă să îşi păstreze actualitatea. Mitul Demonului a fost şi încă este un subiect reprezentativ pentru poporul rus, nu atât prin diversele forme care i-au fost conferite, cât prin conţinutul său. Puternic caracterizat de contrast, sufletul rus se distinge de esenţa celorlalte naţiuni mai ales din punctul de vedere al forţei sale interioare şi al capacităţii uimitoare de a aspira mereu către mai mult, întocmai cum demonul şi, la rândul său, geniul, vor reuşi să reziste diverselor obstacole pe care destinul lor le presupune, conştienţi că lumea pe care ei şi-au creat-o şi în care se izolează de însăşi creaţia divină, de umanitate, este nu neapărat mai bună, cât propice existenţei lor. 

Motivaţia în alegerea acestei teme are la bază atât o preferinţă artistică într-o oarecare măsură subiectivă, cât şi dorinţa de a clarifica unele aspecte ce ţin de partea teoretică şi de a aduce o notă de originalitate bibliografiei deja existente în domeniu, prin referiri la poeme care până acum nu au fost abordate din acest punct de vedere. Desigur că lucrarea are la bază o serie de concepte care se regăsesc în bibliografia consacrată, însă în analiza poemelor amintite am adus în discuţie şi o interpretare personală a lor, în contextul teoretic deja formulat de alţi autori.
 

Lucrarea de faţă cuprinde o introducere (argument), trei capitole cu subcapitolele aferente, câteva concluzii, bibliografia consultată şi o serie de anexe – reproduceri ale unor tablouri a căror absenţă l-ar fi privat pe cititorul interesat de acest domeniu de posibilitatea de a-şi forma o opinie bine fundamentată. 

Capitolul I intitulat Demon şi demonic. Scurtă incursiune teoretică, are în vedere conceptele teoretice care stau la baza elaborării prezentei lucrări (demon, demonic, eros, geniu, genialitate, prezenţă feminină, spaţiu, timp, ş.a.m.d.). În cadrul acestui capitol, am dorit să facem o analiză teoretică a conceptelor utilizate, având ca sursă dicţionarele de specialitate, precum şi câteva opinii ale unor personalităţi preocupate de acest domeniu – spre exemplu Blaga, Cioran, Goethe, Novalis, Schlegel, Schopenhauer şi alţii.

Primul subcapitol abordează, din punctul de vedere al provenienţei şi sensului lor, termenii reprezentativi pentru întreaga lucrare - demon şi demonic. 

Al doilea subcapitol face referire la noţiunea de eros şi la impactul său asupra demonului şi geniului, precum şi la prezenţa feminină, nelipsită din destinul acestora, prezenţă care duce la apariţia a ceea ce am numit, în lucrarea de faţă, cuplu demonic.

Al treilea subcapitol are ca punct de plecare o idee foarte uzitată atunci când se vorbeşte despre geniu şi genialitate, şi anume potenţiala boală a acestuia – nebunia. Pornind de la această premisă am încercat să oferim un răspuns la întrebări de tipul “Este geniul cu adevărat nebun?”, “Are demonicul vreun rol din acest punct de vedere?” 

Al patrulea subcapitol aduce în discuţie faptul că timpul şi spaţiul fiinţei superioare – categorie în care se încadrează, credem noi, atât geniul, cât şi demonul, nu corespund cu timpul şi spaţiul fiinţei umane, ele fiind, în primul caz, nelimitate, nemărginite.

Capitolul II, cu titlul Ipostaze ale Demonului, reprezintă o aplicaţie practică a conceptelor menţionate anterior, având ca suport operele a trei scriitori (fiecăruia fiindu-i dedicat câte un subcapitol), dintre care doi sunt români – Ion Heliade Rădulescu şi Ştefan Augustin Doinaş, iar unul este rus – Aleksandr Blok. Importanţa acestui capitol constă în legătura pe care o stabileşte între cultura rusă şi cea românească, dar şi în nota de originalitate pe care o conferă – cunoaştem abordarea clasică, comparaţia pe această temă a operei eminesciene cu poemul lermontovian, motiv pentru care am dorit să facem referire la alţi autori pe care îi considerăm relevanţi pentru subiectul abordat în prezenta lucrare.

Capitolul al III-lea, numit, potrivit conţinutului său, Demoniada în literatură şi pictură, este dedicat unei comparaţii între două tipuri de opere diferite, iar punctul de plecare îl constituie poemul lui Lermontov, intitulat Demonul şi operele lui Vrubel, cunoscute sub numele de Demoniadă. Cele patru subcapitole aferente cuprind detalii referitoare la destinul asemănător al celor două personalităţi, o comparaţie a trăsăturilor comune celor două tipuri de opere, o abordare a noţiunii de demon din perspectiva sufletului rus şi un portret al Demonului, aşa cum este el prezentat atât în creaţia lermontoviană, cât şi în viziunea lui Vrubel.

Concluziile reprezintă un sumar al lucrării, dublat de o interpretare personală a bibliografiei studiate, cu rolul de a oferi cititorului posibilitatea de a-şi forma o imagine de ansamblu asupra celor enunţate, iar Anexele întregesc lucrarea, prin faptul că ele reprezintă, alături de citatele din poemele abordate, un suport practic în elaborarea acesteia. Bibliografia studiată cuprinde câteva dicţionare de specialitate – dicţionare explicative româneşti şi ruseşti, dicţionare de sinonime, precum şi o serie de lucrări de specialitate, prezentate pe larg în finalul lucrării de faţă.

Despre autor

Marta Teodora Boboc