Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar. Referentiale, modele, tehnici, instrumente

Mai multe detalii Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar. Referentiale, modele, tehnici, instrumente

Cine afirma ca este usor sa scrii o carte ori nu cunoaste ceea ce insemna asta ori este un ignorant „fericit”. Si cel mai greu este, de fapt, sa incepi s-o scrii!..

 De ce ar fi nevoie de o asemenea carte acum si aici? Deoarece sistemele educationale de azi - si cel romanesc nu face exceptie - sunt supuse la provocari extrem de serioase carora putine astfel de sisteme sunt pregatite sa le faca fata. Unele cauze ale acestor provocari pot fi: schimbarile ultrarapide din societate, avansul tehnologic fara precedent si posibilitatile de acces rapid si nelimitat la fluxurile informationale provenind dintr-o mare diversitate de surse…

 Astfel de cauze conduc la ideea ca procesele educationale actuale sunt din ce in ce mai sofisticate, mai complexe si mai complicate iar rezultatele acestora („iesirile” procesului) trebuie sa fie compatibile cu solicitarile actualelor provocari, dar si cu cele ce se prefigureaza in viitor. Introducerea si mentinerea proceselor educationale sub control, pentru a pastra in limitele prestabilite parametrii lor relevanti, dar si imbunatatirea functionarii acestor procese necesita instrumente, metode, tehnici si referentiale adecvate. 

 Succesul deosebit obtinut prin implementarea managementului calitatii in mediul de afaceri a condus la urmatoarea intrebare legitima: „Oare nu ar putea fi utilizate referentialele, metodele si instrumentele managementului calitatii (verificate pe parcursul mai multor decenii in mediul de afaceri) si in mediul educational?  Mai mult, se stie ca absolventii oricarui nivel de invatamant, parasind mediul educational, vor interactiona, dupa intrarea lor pe piata fortei de munca, cu mediul de afaceri – in care managementul calitatii are un rol esential si o mare importanta pentru intrarea si mentinerea pe piata a oricarei firme. 

 Inca din anii ’90, numeroase reuniuni ale ministrilor educatiei din statele membre ale Uniunii Europene au recomandat mediului educational european, sa studieze si sa adopte in functionarea lor modelele - bine cunoscute in mediul de afaceri - denumite ciclul PDCA, ISO 9001, EFQM.

 Prin urmare, iata suficiente motive pentru ca si noi, in Romania, sa depunem eforturile necesare pentru a incerca sa cunoastem suficient de bine si sa aplicam, in procesele noastre educationale - in mod cat mai eficace si eficient - numeroasele instrumente, metode si tehnici stabilite, utilizate, diversificate verificate si imbunatatite in mediile de afaceri nationale si internationale, pe parcursul a peste 70 de ani. Este ceea ce incercam prin realizarea acestei carti in care ne-am propus sa identificam aplicatiile, avantajele, posibilitatile si oportunitatile prin care referentialele, modelele, instrumentele, metodele si tehnicile specifice managementului calitatii si utilizate in mediile de afaceri ar putea fi utilizate si in procesele educationale, cu precadere in invatamantul preuniversitar.

Conform recomandarilor reuniunilor ministrilor educatiei din spatiul comunitar, de aproape doua decenii, sistemele educationale din acest spatiu depun eforturi sustinute pentru a integra modelele, tehnicile, metodele si instrumentele specifice managementului calitatii si care au fost utilizate initial doar in mediul de afaceri, in functionarea entitatilor educationale din statele membre ale UE. Aceste eforturi sunt orientate spre obtinerea unor procese, produse si servicii educationale de calitate, compatibile cu noile cerinte educationale generate de realitatile actuale, aflate intr-o dinamica ultra accelerata a schimbarii. Aceste eforturi s-au concretizat pana acum in elaborarea unor referentiale extrem de importante, valabile exclusiv in spatiul comunitar si avand scopuri precise, cum sunt, de exemplu: facilitarea mobilitatii fortei de munca, compatibilizarea cadrelor nationale ale calificarilor cu un meta-cadru european in domeniu, facilitarea introducerii unor mecanisme destinate invatarii pe tot parcursul vietii si, nu in ultimul rand, recunoasterea studiilor finalizate in diverse sisteme educationale comunitare. 

Aceasta carte se bazeaza pe o ampla cercetare in domeniu - finalizata cu o teza de doctorat, cu mai multe articole publicate in tara si peste hotare, precum si cu mai multe comunicari stiintifice prezentate in conferinte interne si internationale - dar si pe consistenta experienta profesionala a autorului (cu o vechime de peste 32 de ani in invatamantul preuniversitar). 

Arhitectura lucrarii a fost conceputa in doua parti distincte: Partea I: Standarde, standardizare, metode si instrumente ale calitatii si Partea a II-a: Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar. Continutul cartii a fost elaborat astfel incat sa acopere in cat mai mare masura semnificatiile acestor titluri generice. In consecinta, in prima parte a cartii, au fost incluse si descrise cele mai importante referentiale, modele, tehnici, metode si instrumente utilizate in managementul calitatii, exemplificand argumentat posibilitatile si oportunitatile de utilizare ale acestora in managementul  proceselor educationale.  

Cuvânt înainte Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar. Referentiale, modele, tehnici, instrumente

Cartea prof. dr. Remus CHINA intitulata „Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar (referentiale, modele, tehnici, instrumente)” reprezinta o ampla lucrare de referinta - pentru intreg subsistemul educational preuniversitar din Romania - avand ca scop principal eficientizarea abordarii asigurarii calitatii proceselor, produselor si serviciilor educationale specifice invatamantului preuniversitar.

Ea se constituie ca o alternativa argumentata, deci credibila si convingatoare, la actuala abordare oficiala a asigurarii calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar si superior din Romania (introdusa prin Ordonanta nr.75/2005, aprobata prin Legea nr.87/2006 privind asigurarea calitatii educatiei,) care s-a dovedit a fi, dupa un deceniu de aplicare, din multiple si importante motive - prezentate pe larg si in aceasta lucrare - simultan ineficace, ineficienta si chiar contraproductiva (mai ales prin birocratia datorata prea numeroaselor “forme fara fond” puse in circulatie, in absenta generarii proclamatei si mult asteptatei increderi a partilor interesate!!!).

Precizam ca, incepand din anul 1998, doar in invatamantul superior european, au avut loc mai multe reuniuni paneuropene ale ministrilor de resort consacrate masurilor necesare pentru infiintarea „Spatiului European al Invatamantului Superior” (SEIS) si introducerii sistemelor de asigurare a calitatii – doar in universitati si la nivel national. Reuniunile incheiate cu decizii majore pentru asigurarea calitatii educatiei (doar in invatamantul superior) au fost urmatoarele:         

■  Declaratia de la Bologna (1999) – in cadrul careia au fost stabilite 6 obiective vizand compatibilizarea/ convergenta sistemelor de invatamant superior pana in anul 2010 (inclusiv prin promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii).

■ Reuniunea de la Berlin (2003) – care a constatat necesitatea definirii si implementarii in fiecare stat membru al CEE a unui sistem national de asigurare a calitatii in invatamantul superior. S-a stabilit de comun acord ca “responsabilitatea primara pentru asigurarea calitatii in invatamantul superior apartine fiecarei institutii.” 

■ Reuniunea de la Bergen (2005) – care, printre altele, a aprobat un document esential intitulat “Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area” - elaborat de ENQA (European Network for Quality Assurance in Higher Education, www.enqa.eu), utilizat exclusiv pentru evaluarea agentiilor de asigurare a calitatii in invatamantul superior

Ca raspuns la toate aceste recomandari europene si in perspectiva iminentei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana (eveniment produs la 01.01.2007), tara noastra s-a angajat - prin Ordonanta nr.75/2005, aprobata prin Legea nr.87/2006 privind asigurarea calitatii educatiei - sa introduca asigurarea calitatii educatiei nu numai in invatamantul superior ci si in invatamantul preuniversitar, infiintand (prin aceeasi reglementare) si cate o agentie guvernamentala specializata - ARACIS (Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior) si ARACIP (Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar). 

Procedandu-se astfel intr-un moment de importanta istorica pentru Romania – desi nu a existat si o recomandare expresa a UE, s-a dorit, probabil, sa se ofere un exemplu romanesc „original” celorlalte state membre ale Uniunii Europene. De remarcat ca, pe plan european, nu existau reglementari si agentii similare ARACIP, dedicate exclusiv asigurarii calitatii in invatamantul preuniversitar.

De mentionat ca in Romania anului 2005 exista atat o utila experienta de peste un deceniu in acreditarea universitatilor („operatie” inclusa ulterior nefiresc in asigurarea calitatii) - in cadrul fostului CNEAA, devenit ARACIS - cat si o experienta de peste doua decenii in asigurarea calitatii in mediile industrial si de afaceri. Dar, din pacate, la elaborarea si implementarea noii legislatii privind asigurarea calitatii educatiei nu numai ca nu au participat si profesorii de managementul calitatii si putinii experti romani in asigurarea calitatii (in mediul de afaceri) existenti in tara (inclusiv cei certificati pe plan international), dar a fost decisa si frecvent declarata separarea totala si intentionata a asigurarii calitatii in mediul educational de asigurarea calitatii in mediul de afaceri !!!!

In aceste circumstante, misiunea ARACIP – nevoita sa plece practic de la zero, in cele peste 6000 de scoli de la noi - a fost incomparabil mai dificila decat cea a ARACIS (care - impreuna cu cele cca. 120 de universitatii de la noi - a beneficiat si beneficiaza atat de suportul organismelor paneuropene dedicate exclusiv asigurarii calitatii in invatamantul superior cat si de rezultatele numeroaselor investigatii efectuate de cercetatorii procesului de la Bologna). 

In plus, desi inca din anii ’90, unele reuniuni ale ministrilor educatiei din statele membre ale Uniunii Europene au recomandat mediului educational european, sa studieze si sa adopte in functionarea lor modelele bine cunoscute in mediul de afaceri denumite ciclul PDCA, modelul ISO 9001, modelul EFQM al excelentei, in abordarea originala romaneasca acestea sunt departe de-a fi cunoscute, recunoscute, acceptate si promovate!! De fapt, insasi terminologia asigurarii calitatii (consensualizata pe plan international prin standardele familiei ISO 9000) nu este acceptata in legislatia si practica asigurarii calitatii educatiei la noi, desi absolventii oricarui nivel de invatamant, parasind mediul educational, interactioneaza, dupa intrarea lor pe piata fortei de munca, cu mediul de afaceri, in care managementul calitatii se practica in conformitate cu aceste standarde si are o mare importanta pentru intrarea si mentinerea pe piata a oricarei firme. 

Autorul acestei carti, prof. dr. Remus CHINA, este un specialist experimentat in Stiintele educatiei, avand o ampla experienta profesionala si manageriala ce depaseste 32 de ani (ca Profesor de fizica, Director de scoala, Inspector scolar general, Expert ARACIP in asigurarea calitatii, etc.). El este titularul unui Masterat in Managementul educational (pe tema standardelor si standardizarii in invatamantul preuniversitar) si al unui recent Doctorat in Stiintele educatiei (cu o ampla teza privind imbunatatirea calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar), fiind si autorul/ coautorul a numeroase articole stiintifice publicate in reviste de prestigiu din tara si din strainatate precum si al unor comunicari stiintifice prezentate in diferite conferinte interne si externe dedicate asigurarii calitatii educatiei. 

De mentionat ca prof. dr. Remus CHINA, in prezent, inspector in Ministerul Educatiei Nationale  (Directia Retea Scolara Nationala) din a participat (in calitate de coautor, alaturi de alti 3 profesori, inclusiv din invatamantul superior) la elaborarea unei alte ample lucrari de referinta intitulate „Asigurarea calitatii educatiei – o abordare proactiva” (Editura Standardizarea, 2014, 250 pag.). Autorii acestei lucrari si-au propus ca - prin datele, faptele si ideile prezentate in mod argumentat si critic in cadrul ei - sa sensibilizeze mediul educational din Romania si factorii sai de decizie cu privire la nocivitatea tot mai numeroaselor abordari conceptuale confuze, eronate, lacunare - deci ineficiente si chiar contraproductive - din asa numita „asigurare a calitatii educatiei” practicata in sistemul educational romanesc, incepand din anul 2005 pana in prezent, mai ales cu si prin ignorarea constienta si chiar respingerea neargumentata atat a standardelor internationale de managementul calitatii educatiei (pe ansamblu!) cat si chiar a Sistemului de management al calitatii (SMC) in educatie, in sine….

Consider ca prin elaborarea si publicarea noii sale carti intitulate „Managementul calitatii in invatamantul preuniversitar (referentiale, modele, tehnici, instrumente)”, prof. dr. Remus CHINA a reusit sa realizeze o analiza pertinenta a necesitatii si implicatiilor implementarii cat mai eficiente a demersului „asigurarea calitatii educatiei” in invatamantul preuniversitar.

Aceasta carte poate fi deosebit de utila oricarui cadru didactic (profesor, invatator, educator) director, inspector sau chiar oricarui parinte sau elev ce este dornic si/ sau interesat sa-si cunoasca rolul in abordarea proactiva preconizata de autor, asa cum este ea descrisa in paginile cartii. 

Lucrarea se adreseaza cu predilectie tuturor acelora care doresc sa se initieze in elementele specifice managementului calitatii aplicat in procesele educationale din invatamantul preuniversitar. 

Prof.univ.dr.ing.Nicolae-George DRAGULANESCU

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti 

Despre autor

Remus Chină