6800 RON
Disponibilitate: în stoc
Turismul, in lume, reprezinta unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ce caracterizeaza ultimele decenii ale secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea. Activitate de mare complexitate, cu profunde implicatii economice, sociale, cultural-educative si religioase, turismul in lume a reusit ”sa convietuiasca” cu globalizarea, cu crizele regionale/mondiale si chiar cu actiunile de terorism. Aceasta realitate este demonstrata de cifrele comunicate de Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.): in anul 2012=1035 milioane sosiri la nivel international (depasirea „pragului psihologic” de 1 miliard sosiri); in anul 2013=1087 milioane sosiri; in anul 2014=1133 milioane sosiri. Aceste cifre releva faptul ca turismul se dezvolta continuu, la nivel mondial, cu diferentieri pe regiuni/tari, ritmurile de crestere fiind mai „domoale” comparativ cu prognozele O.M.T., elaborate si diferentiate cu ani in urma.
Toate tarile lumii au fost inzestrate cu o mare diversitate de resurse naturale, iar popoarele acestor tari au creat de-a lungul existentei lor resursele antropice (cultural-istorice si religioase, tehnico-economice si socio-demografice). Astfel, toate tarile lumii - mari sau mici - in anumite momente se inscriu pe „harta turistica mondiala” prin particularitatile naturale, economico-sociale, istorice, religioase, de limba, cultura si civilizatie, care isi pun amprenta asupra zestrei turistice. Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni, tari cu vocatie turistica in circuitele interne si internationale si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare. Printre componentele potentialului turistic trebuie mentionate, in primul rand, resursele naturale (ex.: frumusetile montane si peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cura din statiunile balneo-climaterice, clima, vegetatia, fauna, alte atractii de interes stiintific, cu caracter de unicat etc.).
Intr-un sens determinant, valorile naturale (asa-numita oferta primara) constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse in circuitele turistice. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create de mintea si mana omului (asa-numita oferta turistica secundara), menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea durabila a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.
Conditiile naturale se impun prin atractii de mare pitoresc, fiind prezente pretutindeni pe Terra, din muntii cei mai inalti si pana in campiile si deserturile cele mai aride, de la parcurile nationale americane, africane, australiene etc., pana pe litoralurile marine si oceanice sau marile intinderi cu gheturi vesnice. Istoria si civilizatia proprii fiecarui popor imbogatesc valorile naturale ale tarii respective si impun totodata si o anume „marca cultural-turistica”, originala, inconfundabila in lume. Multe creatii artistice, stiintifice, arhitectonice, tehnicoingineresti etc., au revolutionat lumea de atunci si minuneaza si inflacareaza mintile contemporanilor nostri. Amintim in acest sens, ceea ce inseamna pentru turism vestigiile civilizatiilor elenistica, romana, azteca, incasa, ebraica, araba,budista sau africana etc., iar mai aproape de noi, in Europa, renasterea, arta medievala, bizantina, otomana etc. Punerea in valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) si a resurselor create (oferta secundara) intr-o zona, statiune etc., de interes turistic depinde, in mare masura, de dinamismul dezvoltarii economiei nationale a unei tari, de politica de ansamblu pe care o promoveaza una sau alta dintre tarile primitoare de turisti in domeniul dezvoltarii turismului, de facilitatile oferite pentru atragerea vizitatorilor.
Orice strategie de dezvoltare a turismului porneste de la evaluarea si ierarhizarea resurselor turistice care reprezinta „materia prima” pentru toate activitatile turistice. Exista o stransa legatura intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului, intre varietatea si calitatea acestor resurse si formele de turism practicate, intre dimensiunile circulatiei si fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv stabilitatea si viabilitatea asezarilor rurale si urbane. Conditiile social-economice si cu precadere cele financiare si tehnologice sunt determinante in nivelul de valorificare a resurselor turistice. De aceste conditii se leaga introducerea in circuit de noi arii turistice inclusiv a unora dintre cele mai neospitaliere, ca cele desertice din America (cu vestitele centre turistice: Las Vegas, Santa Fe, Phoenix), Sahara (Tunisia, Egipt, Republica Africa de Sud) si Australia sau polare (Argentina, Canada, Finlanda, Federatia Rusa). Tehnologiile moderne se utilizeaza in amenajarea ariilor montane inalte (S.U.A., Austria, Elvetia), a litoralurilor marine sau oceanice (Australia, SUA, Europa mediteraneana, Republica Africa de Sud), a anumitor atractii naturale (canioane, cascade - Niagara - S.U.A. si Canada), fie in realizarea unor structuri turistice sau echipamente dintre cele mai sofisticate (hoteluri, cazinouri, nave de croaziera, dotari pentru agrement si sport). De aceea, aceste regiuni se afla printre destinatiile cele mai solicitate de turisti.
Autorii saluta cu satisfactie deplina introducerea (incepand cu anul universitar 2008/2009) in programa Facultatii de Management Turistic si Comercial a disciplinei „Resurse si destinatii turistice” deoarece „inarmeaza” viitorii specialisti - manageri – agenti de turism-ghizi etc. din turismul romanesc atat cu elementele necesare unor programe de dezvoltare a turismului in zone, statiuni, regiuni, judete (cunoasterea aprofundata a resurselor turistice), cat si cu elementele necesare unei valorificari eficiente a ofertei turistice interne si internationale (cunoasterea destinatiilor turistice). Lucrarea abordeaza exhaustiv problematica resurselor si destinatiilor turistice pentru Romania. Pentru regiunile si tarile lumii, informatiile si pregatirea sunt completate prin realizarea si editarea lucrarii „Resurse si destinatii turistice.
Studii de caz, statistici, reglementari si documente OMT” de catre aceiasi autori, prin elaborarea unor proiecte vizand resursele si destinatiile turistice in tara „x”, proiecte ce se prezinta la dezbaterile de la seminarii sau de la masterate. Prin continutul si structurarea sa, prin bogata documentare privind resursele si destinatiile turistice din Romania, cartea, se adreseaza invatamantului universitar si liceal de specialitate (geografie, economie si servicii, turism, relatii internationale etc.), masteranzilor in domeniul turistic, managerilor si lucratorilor din turism, precum si tuturor acelora pasionati de fenomenul turistic, de cultura turistica. De asemenea, lucrarea in cauza poate fi folosita drept ghid turistic al Romaniei, in cazul celor indragostiti de calatorii.
Autorii acestui volum tin sa multumeasca, in mod deosebit, celor ce au scris in domeniul turismului (mentionati in bibliografie), pentru implicarea indirecta in realizarea acestei noi lucrari de specialitate. De asemenea, multumim anticipat celor ce vor trimite observatii si sugestii pentru completarea si imbunatatirea continutului lucrarii prezente in perspectiva unor noi editii.
AUTORII
CUVANT INAINTE / 5
CAPITOLUL 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND RESURSELE SI DESTINATIILE TURISTICE / 13
1.1. Potentialul turistic si resursele turistice/ 13
1.2. Destinatia turistica: definire, continut, tipologie/ 27
1.3. Imaginea si brand-ul destinatiei turistice/ 38
1.4. Studii de caz privind brand-ul de tara / 43
CAPITOLUL 2. REGIUNI SI DESTINATII TURISTICE IN ROMANIA /56
2.1. Prezentarea generala a regiunilor Romaniei /59
2.2. Baza tehnico-materiala si circulatia turistica din regiunile Romaniei in anii 2014 si 2015/ 64
CAPITOLUL 3. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST /70
3.1. Judetul Bacau/75
3.2. Judetul Botosani /84
3.3. Judetul Iasi /93
3.4. Judetul Neamt / 103
3.5. Judetul Suceava/ 117
3.6. Judetul Vaslui / 132
CAPITOLUL 4. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST /140
4.1. Judetul Braila /145
4.2. Judetul Buzau / 153
4.3. Judetul Constanta/ 166
4.4. Judetul Galati/ 186
4.5. Judetul Tulcea/ 191
4.6. Judetul Vrancea / 204
CAPITOLUL 5. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIA/ 211
5.1. Judetul Arges / 216
5.2. Judetul Calarasi / 225
5.3. Judetul Dambovita/ 237
5.4. Judetul Giurgiu / 243
5.5. Judetul Ialomita/249
5.6. Judetul Prahova/ 255
5.7. Judetul Teleorman/ 271
CAPITOLUL 6. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE
SUD-VEST OLTENIA / 277
6.1. Judetul Dolj/282
6.2. Judetul Gorj/290
6.3. Judetul Mehedinti / 301
6.4. Judetul Olt/ 315
6.5. Judetul Valcea / 321
CAPITOLUL 7. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST/ 335
7.1. Judetul Arad/ 339
7.2. Judetul Caras-Severin /348
7.3. Judetul Hunedoara/361
7.4. Judetul Timis/ 379
CAPITOLUL 8. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST/ 387
8.1. Judetul Bihor / 392
8.2. Judetul Bistrita-Nasaud / 404
8.3. Judetul Cluj /413
8.4. Judetul Maramures / 424
8.5. Judetul Satu Mare/ 439
8.6. Judetul Salaj/ 447
CAPITOLUL 9. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU / 458
9.1. Judetul Alba / 464
9.2. Judetul Brasov /487
9.3. Judetul Covasna /503
9.4. Judetul Harghita/ 533
9.5. Judetul Mures / 527
9.6. Judetul Sibiu / 537
CAPITOLUL 10. RESURSELE SI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCURESTI-ILFOV / 563
10.1. Judetul Ilfov /568
10.2. Municipiul Bucuresti / 575
BIBLIOGRAFIE / 586
Nicolae Neacşu
Andreea Baltaretu
Monica Neacşu
Marcela Drăghilă
Informatica
Limba si literatura romana
Revista UFB
Limba si literatura romana
Revista Protectia sociala a copilului
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Nicolae Iorga Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →
Calin Andrei Mihailescu Calin‑Andrei Mihailescu (n. 16 decembrie 1956, Bucuresti) este un critic liter ... citeşte mai mult →