1300 RON
Disponibilitate: în stoc
Audiovizualul este baza celor mai multe dintre experientele noastre de astazi. In era postdigitala si postmedia, acesta constituie elementul crucial in care suntem imersati actionam si interactionam cu ceilalti. Prin media ne extindem abilitatile senzoriale si ne redefinim propria identitate.
Cercetarea stiintelor interdisciplinare demonstreaza aparitia unei noi sensibilitati, redefinind ideea de estetica drept o experienta senzoriala. James Bridle in 2012 introduce termenul de Noua estetica (New Aesthetic) ca produs al culturii web, ce vorbeste despre forta limbajului vizual in tehnologia digitala a internetului, despre interpenetrarea lumii fizice cu cea virtuala prin estomparea granitelor dintre ele.
Bruce Sterling observa referitor la cultura internetului, aparitia unei inteligente colective prin impartasirea in masa a conceptelor, avand ca si caracteristica juxtapunerea unei multitudini de parti componente ce nu au legatura intre ele. Michael Betancourt vede o amplificare, extensie si augmentare a capacitatii umane in munca, prin intermediul automatizarii digitale, abordare diferita de cea a lui Karl Marx care intelege masina ca fiind dependenta de controlul uman.
Studii culturale si media atrag atentia asupra unui concept al hibriditatii care se manifesta intre zone si inter-spatii in care prolifereaza multiplicitatea, diversitatea si pluralitatea. Fuziunea este elementul important, diferentele nu mai sunt percepute ca forte separatoare, mai mult, aceasta inter-zona primeste un nume: Al treilea Spatiu potrivit in societatea actuala dominata de retele web. Al treilea spatiu, in discursul studiilor media, este locul ,,de intalnire dintre real si virtual, dintre aici si acolo, dintre acum si atunci.
Schimbarile si provocarile din media si cultura merg mana in mana cu prezentul global si digital, sunt vizibile noutati frapante in conexiunile transnationale si transculturale realizabile in mediul virtual. Internetul, retele mobile in telecomunicatii, transmisia si procesarea unei mari cantitati de date in timp real, au un impact semnificativ cultural si promoveaza aparitia fuziunilor hibride.
Cinematograful si televiziunea sunt medii cotidiene dominante ce reflecta sensibilitatea culturala a erei in care traim. Televiziunea, internetul pot fi intelese drept un portal intre film si teatru. Evenimente aparent independente, tributare mai mult lumii spectacolului teatral, filmate si transmise la nivel global prin intermediul televiziunii si internetului, imprumuta si isi completeaza limbajul visual cu elemente specifice filmului. Are loc astfel o interpatrundere a conceptelor si mijloacelor tehnice folosite in scenografia de film, TV, eveniment, publicitate.
Suntem un public vizual. Cum reflecta media secolului 21 noile forme de sensibilitate? Ele sunt digitale, interactive, bazate pe internet, ludice, mobile, sociale, algoritmice, agregative. Lumea se schimba in multe feluri, este o trecere la un alt mediu, poate fi numita arta accelerationista (accelerationist art) sau timpul glontului (bullet time). Este modul in care oamenii consuma astazi informatia.
Aceste schimbari in tehnologie – exprimate in tehnica animatiei digitale, spectacole bullet time, formatele 3D, noile modalitati de-a articula relatia imagine/sunet schimba limbajul vizual.
Natura colaborativa a acestor schimbari evidentiaza efortul de grup, impinge limitele dincolo de ceea ce am fi putut realiza singuri, si duce la aparitia unor noi modalitati de expresie eliberata de granitele stricte dintre genuri artistice.
PREFATA/ 9
ARGUMENT/11
CAPITOLUL I.
SCENOGRAFIA DE TELEVIZIUNE ANII 2000-2017 /15
1. Introducere/ 15
1.1. Cand si cum a aparut televiziunea?/17
1.2. Context social 2000-2017, TV, new media, net, tehnologie/ 18
2. Abordarea scenografica specifica televiziunii /20
3. Formate TV: Televiziunea globala si formatele internationale/ 27
3.1. Reality TV/ 31
3.1.1. Genuri in Reality TV / 31
3.1.2. Talent Show, Entertainment/ 32
3.1.3. Quiz Show/ 44
3.2. Talk Show/ 51
3.2.1. Talk Show de zi / 51
3.2.2. Talk Show de seara /61
4. Studioul virtual, decorul digital /67
CAPITOLUL II.
SCENOGRAFIA DE EVENIMENT/ 70
1. Ce este Scenografia de eveniment?/ 70
1.1. Ce este un corporate event?/ 72
1.2. Premiile „Oscar” - studii caz/ 76
1.3. Premiile „Emmy” - studii caz/ 87
1.4. Premiile „Golden Globe” - studii caz/ 90
1.5. Eurovision Song Contest - studii caz/ 91
1.6. MTV-VMA Video Music Awards - studii caz/103
1.7. Grammy Awards/107
1.8. Concerte pop - studii caz / 107
3. Arta si stiinta in publicitate (Advertising) / 112
4. Tehnologia/ 114
4.1. Sculpturi kinetice /118
5. Concluzii /120
BIBLIOGRAFIE/ 124
1. Bibliografie televiziune / 124
2. Bibliografie eveniment / 127
3. Publicatii on line despre televiziune /129
4. Publicatii on line despre scenografie /129
5. Scenografi de eveniment si Website - urile lor /130
ANEXE/ 131
1. Primetime Emmy Award for Production Design for Variety, Nonfiction, Reality or Reality- Competition Programming / Premiile ,,Emmy”: scenografie de Varietati, Nonfictiune, Reality, sau Concursuri Reality /131
2. ADG Excellence in Production Design Award Variety, Competition, Reality, or Game Show Series (Nominalizations) / Premiile ,,Art Directors Guild” pentru excelenta in scenografie Varietati, Concursuri, Reality sau Game Show (Nominalizari) /134
3. Bafta Outstanding Production Design for Variety, Reality or Competition Series (Nominalisations) / 7
Premiile ,,Bafta” pentru scenografie de Varietati, Reality, sau Concursuri (Nominalizari) /136
4. Primetime Emmy Award for Outstanding Production Design for Variety, Nonfiction, Event or Award Special / Premiile ,,Emmy” pentru scenografie de Varietati, Nonfictiune, Eveniment, sau Gale de premiere/138
5. ADG Excellence in Production Design: Awards Show, Variety, Music, or Non-Fiction Program (2000-2011) / Premiile ADG pentru excelenta in scenografia de: Gala de Premiere, Varietati, Muzica, Nonfictiune (2000-2011)/ 141
Awards, Music, or Game Shows (2012-2013) / Gale premiere, Muzica, Game-Show (2012-2013) /141
Awards, or Event Special (2014-present) / Gale premiere, Eveniment special (2014-prezent) /142
Commercials, PSA,Promo or Video (2004-present) /Reclame, PSA, Promo, Videoclip (2004-prezent) 142
Televiziunea este astazi mult mai mult decat stiri. Diversificare de programe, formate, emisiuni informative dar si show-uri cu prezentarea unor staruri sau vedete care aduc audienta postului care le promoveaza. In structura vizuala a conceptului televizionist a intrat masiv cinematograful, scenografia si costumul (decoruri modern sau adaptate pe tipul de emisiune, prezentatori imbracati la marile case de moda), inserturile video, transmisii paralele sau asocieri simultane cu mai multe canale de televiziune intr-un show spectaculos sau o manifestare asteptata la scara mondiala (de pilda Jocurile Olimpice).
Formatele au transformat televiziunea in principala sursa de spectacol oferita receptorului. Unii prezentatori au devenit mai cunoscuti decat starurile de la Hollywood: Oprah Winfrey, Jerry Springer etc.
Elementul scenografic este si el prezent, as spune chiar intr-o continua dezvoltare, fiindca, spune autoarea „decorul, prezentatorii fac parte din strategia de cucerire a publicului, uneori la fel de importanta ca si valoarea mesajului”.
Prof. Univ. Dr. Laurentiu Damian
Lucrarea poate reprezenta o contributie personala la intelegerea elementelor ce caracterizeaza scenografia moderna, bazata pe numeroase observatii ce deriva atat din cercetarea teoretica intreprinsa cat si din experienta practica a autoarei.
Am remarcat claritatea, logica, corectitudinea si bogatia referintelor, a exemplelor comentate (atent alese), a vocabularului profesional utilizat, cat si coerenta textului si a intregii lucrari. Consideram ca este oportuna si necesara publicarea acesteia; prin comentariile si sintezele realizate, viitoarea carte va constitui un material valoros atat pentru intelegerea actuala a mijloacelor moderne utilizate in cadrul procesului de creatie cinematografica cat si ca baza teoretica pentru cercetari viitoare cu privire la scenografie.
Prin comentarii si observatii pertinente, bazate pe exemple reprezentative in raport cu ideile enuntate si comentate, autoarea reuseste ca prin expunerea sa sa exprime cu claritate elemente fundamentale pentru intelegerea domeniului studiat si pentru sensul demonstratiei expuse.
Prof. Univ. Dr. Tiberiu Florescu
Maria Elena Peici
Economie generala
Arte si Multimedia
Limba si literatura romana
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →
DAN CULCER Dan Culcer (n. 15 iunie 1941) este un critic literar, prozator, poet, traducator ... citeşte mai mult →