Depresiunea Targu Secuiesc. Studiu de geografie umana

Cuprinsul cărţii Depresiunea Targu Secuiesc. Studiu de geografie umana

ABREVIERI / 9

PREFATA / 11

INTRODUCERE / 12

CONTRIBUTII ISTORICO-GEOGRAFICE / 13

LA CUNOASTEREA ZONEI / 13

CAPITOLUL I  CAPITALUL NATURAL AL DEPRESIUNII /15

1.1 Pozitia geografica si limitele depresiunii, constitutie geomorfologica / 15

1.2 Rolul factorilor naturali in dezvoltarea economico-sociala a depresiunii / 20

1.2.1 Influenta reliefului in procesele de umanizare / 20

1.2.2 Influenta apelor curgatoare /25

1.2.3 Influenta climei / 28

1.2.4 Influenta solurilor / 32

1.2.5 Influenta vegetatiei si faunei / 34

1.2.6 Influenta resurselor naturale / 35

1.2.7 Alti factori de influenta a umanizarii / 37

1.2.7.1 Rolul apelor minerale /37

1.2.7.2 Rolul pasurilor si al trecatorilor / 40

CAPITOLUL II  CAPITALUL UMAN AL DEPRESIUNII /50

2.1 Consideratiuni istorico-geografice prin autentificarea spatiului / 50

2.1.1 Documente ce atesta unitatea organica a blocului etnic romanesc /50

2.1.2 Istorie si continuitate / 55

2.1.2.1 Repere arheologice si istorice / 62

2.1.3 Importanta pastoritului de-a lungul istoriei / 82

2.1.4 Efectele infiltrarilor populatiei alogene / 89

2.2 Populatia si asezarile umane / 91

2.2.1 Asezarile umane / 91

2.2.1.1 Vechimea asezarilor umane / 91

2.2.1.2 Aspecte privind asezarile umane / 101

2.2.1.2.1 Orasele / 104

2.2.1.2.2 Localitatile rural-urbane / 106

2.2.1.2.3 Satele /106

2.2.1.2.3.1 Tipologia asezarilor rurale / 108

2.2.2 Populatia / 123

2.2.2.1 Repere demografice / 123

2.2.2.2 Structura populatiei pe grupe de varsta / 154

2.2.2.3 Structura etnica / 156

2.2.2.4 Structura confesionala / 166

2.2.2.5 Efectul evolutiei economico-sociale asupra populatiei din mediul rural / 168

2.2.2.5.1 Evolutia numarului de gospodarii / 168

2.2.2.5.2 Densitatea populatiei / 170

2.2.3 Dispersia asezarilor rurale / 172

CAPITOLUL III  CAPITALUL ANTROPIC AL DEPRESIUNII / 178

3.1 Dezvoltarea economica a depresiunii / 178

3.1.1 Agricultura / 178

3.1.1.1 Profilul economic al asezarilor rurale /179

3.1.1.2 Structura fondului funciar din mediul rural / 182

3.1.1.2.1 Evolutia suprafetei cultivate in mediul rural / 188

3.1.1.2.2 Productia agricola in mediul rural / 191

3.1.1.3 Evolutia efectivelor de animale si pasari in mediul rural / 195

3.1.2 Evolutia numarului salariatilor, pe activitati ale economiei nationale / 197

3.1.3 Industrie si constructii / 198

3.1.3.1. Industrie / 198

3.1.3.2 Constructii / 203

3.1.4 Servicii / 205

3.1.4.1 Turism / 205

3.1.4.2 Transporturi / 217

3.1.4.3 Posta si telecomunicatii / 219

CAPITOLUL IV ELEMENTE DE GEOGRAFIE CULTURALA /  222

4.1 Mediul institutional / 222

4.1.1 Repere sanitare / 222

4.2 Educatie si cultura / 223

4.2.1 Repere culturale / 224

4.2.2 Mass-media / 226

4.2.3 Invatamant / 226

4.2.4 Etnografie si folclor / 231

4.2.4.1 Etnografie / 231

4.2.4.2 Traditii si folclor / 235

4.2.5 Arhitectura populara / 237

4.2.5.1 Materialele si tehnicile de constructie / 241

4.3 Religie / 242

4.4 Toponimie / 248

CAPITOLUL V ASPECTE DE INFRASTRUCTURA EDILITARA / 250

5.1 Alimentarea cu apa / 251

5.2 Sistemul de canalizare / 255

5.3 Salubritatea / 256

5.4 Alte componente ale echiparii tehnico-edilitare / 256

CAPITOLUL VI CALITATEA MEDIULUI SI PERSPECTIVA DEZVOLTARII DURABILE  / 259

6.1 Calitatea mediului / 259

6.2 Perspectiva dezvoltarii durabile / 260

6.2.1 Dezvoltarea satelor si comunelor din Depresiunea Targu Secuiesc / 261

CONCLUZII / 265

ANEXE / 267

BIBLIOGRAFIE / 336

Cuvânt înainte Depresiunea Targu Secuiesc. Studiu de geografie umana

Pentru a raspunde profunzimii gandirii unora si scepticismului altora, am ales lucrarea „Depresiunea Targu Secuiesc – studiu de geografie umana” pentru a putea studia, mai in detaliu, aspectele legate de popularea Depresiunii Targu Secuiesc, de importanta acestei depresiuni in stabilirea cadrului adecvat vietuirii si trainiciei asezarilor umane si pentru a marsa in directia realitatilor istorice, aceea a vechimii, permanentei si continuitatii romanilor in aceasta zona.

Pe drept cuvant, marturie stau nenumaratele descoperiri arheologice ce dateaza din paleolitic, neolitic, epoca bronzului si a fierului si din feudalism, care atesta permanenta locuire a acestui teritoriu inca din cele mai vechi timpuri si inexistenta unui vid de populatie, nici macar temporar, la venirea migratorilor unguri, secui sau a altor semintii.

Aspectul romanismului zonei este si a fost supus controverselor create mai ales de teoria lui Roesler, aceea a vidului etnic la venirea ungurilor. Nimic mai fals.

Din pacate, aceasta idee s-a zidit in mintile multor etnici maghiari, care si astazi isi invata copiii ca aceasta zona este a lor, parte din ”patria lor mama – Ungaria”, desi multi dintre ei se nasc, cresc si mor tot pe pamant romanesc.

Ceea ce m-a intrigat cel mai tare a fost faptul ca, petrecand o jumatate de an printre ungurii din Ungaria, acestia m-au primit cu prietenie printre ei, nu cu dusmanie, asa cum am resimtit suflul unora dintre compatriotii nostri de origine maghiara din zona Targu Secuiesc, in momentul in care am vorbit dulce grai romanesc. Raspunsul la intrigarea mea si la regretul meu a fost acela ca, numai factorul politic ne invrajbeste si ne dezbina, facandu-ne parca, pe unii dintre noi, sa uitam sa ne mai bucuram si sa traim numai cu sperante desarte, fiind hraniti in fiecare an, cu pipeta, cu aceleasi sperante inveninate.

Mai mult, se vorbeste despre existenta vidului de populatie la venirea ungurilor in aceasta zona, nu si despre procesul de maghiarizare a populatiei romanesti existenta aici, nu si despre presiunile exercitate asupra romanilor. Este oare drept, ca in tara ta, pe pamantul tau, sa fii tratat ca un strain, un venetic, sa gandesti si sa simti romaneste, dar sa vorbesti ungureste, sa nu te poti exprima in limba mostenita din mosi-stramosi?!

Este trist...

Incepand cu influentele conditiilor naturale in stabilirea asezarilor umane si continuand cu aspectele legate de specificul oferit de interpatrunderile etnice in conturarea dezvoltarii economico-sociale a acestor asezari, Depresiunea Targu Secuiesc a oferit cadrul prielnic dezlantuirii energiilor pozitive in transformarea asezarilor umane, in pas cu modificarile induse de civilizatie.

Recunostinta si pretuirea mea se indreapta catre prof. univ. dr. Vasile S. CUCU, pentru convingerea, staruinta, perseverenta si romanismul pe care mi le-a insuflat inca din anii studentiei, pentru inversunarea cu care m-a facut sa iubesc satul, ca pe un tezaur fara de pret si pentru ambitia cu care m-a invatat sa apreciez adevaratele valori...  

Autoarea

Despre autor

Claudia Capatina