Geografia turismului

Mai multe detalii Geografia turismului

Între fenomenele economice şi sociale caracteristice epocii contemporane se numără şi dezvoltarea rapidă a turismului, considerat în prezent unul dintre sectoarele cele mai internaţionalizate ale economiei mondiale. Ca activitate economico-socială, turismul a apărut şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii umane.
Creşterea fără precedent a industriei turismului şi a călătoriilor, se poate corela cu dezvoltarea susţinută a economiei mondiale şi a fenomenului de urbanizare, ale căror efecte se regăsesc în creşterea veniturilor populaţiei sau a concediilor.
Perioada de după cel de-al doilea război mondial, şi mai ales după anul 1990 (odată cu liberalizarea circulaţiei în spaţiul european, apariţia curselor aeriene low-cost şi a trenurilor de mare viteză), cunoaşte o intensificare şi diversificare în proporţii fără precedent a călătoriilor turistice.  Astfel, oamenii au prins gustul călătoriilor turistice, care devin mai dese şi pe distanţe tot mai mari, iar prognozele O.M.T., chiar şi în condiţiile crizei actuale, sunt optimiste, numărul turiştilor internaţionali  urmând să atingă 1,6 miliarde în anul 2020. Dacă se adaugă şi turismul naţional intern, desfăşurat în interiorul graniţelor ţărilor, aflat şi el într-o creştere continuă, se poate aprecia amploarea acestui fenomen.
În ultimele patru decenii, fenomenul turistic a cunoscut şi unele fluctuaţii, mai mari sau mai mici, generate de unele evenimente economice, naturale, politice sau sociale, precum criza energetică din anii ´70, criza financiară din 2008-2010, cutremurul din Indonezia urmat de valul tsunami (25 decembrie 2004), erupţiile vulcanului islandez Evjafjallajökull cu importante consecinţe asupra transporturilor aeriene (martie-aprilie 2010), cutremurul din Japonia (11 martie 2011), urmat de valul tsunami şi accidentul de la centrala nucleară Fukushima, conflictele politice şi militare din ex-Iugoslavia în anii ´90, Irak (perioada 2003-2008), Tunisia, Egipt şi Libia (ianuarie-iulie 2011), care au impus  modificări regionale în dinamismul şi cantitatea fluxurilor turistice, a fluxurilor de capital şi de informaţii, dar şi o reorientare a marketingului turistic.
Fenomenul globalizării a contribuit substanţial la creşterea numărului de călătorii în interes de serviciu, pentru socializare, recreere şi plăcere sau din spirit de aventură şi peste graniţele naţionale. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au făcut posibilă integrarea virtuală a omenirii. Procesele de liberalizare, reglementarea pieţelor şi deschiderea lor spre exterior au contribuit la creşterea productivităţii, a standardului de viaţă, stimulând totodată turismul şi călătoriile.
În epoca hipermobilităţii, la nivelul anului 2010, 13,6% din populaţia globului, adică 940 de milioane de locuitori din 6,9 miliarde, formează un grup distinct, şi anume cel al turiştilor, ceea ce reprezintă o creştere de 37 de ori în decurs doar de 50 de ani. Călătoriile pentru agrement reprezintă doar puţin peste jumătate din totalul sosirilor turistice internaţionale (51% sau 480 milioane din sosirile turistice internaţionale), aproximativ 15% din numărul turiştilor internaţionali au călătorit din motive profesionale sau de afaceri, iar 27% pentru alte motive (vizite la rude şi prieteni, religie sau pelerinaje, tratamente medicale etc.).  Pe de altă parte, transformările sistemice înregistrate în economiile emergente au  creat condiţiile favorabile atât pentru  dezvoltarea afacerilor în plan orizontal sau vertical, cât şi pentru creşterea interesului pentru petrecerea timpului liber şi pentru turism în ţările respective.
Nenumăratele probleme puse de această creştere fac din turism un domeniu de studiu deosebit de actual pentru majoritatea ţărilor, acestea fiind interesate atât ca ţări receptoare, cât şi ca ţări emitente.
Importanţa şi actualitatea studierii fenomenului turistic reiese şi din multiplele funcţii pe care acesta le îndeplineşte în domeniul economic şi social. Bunăoară, în economia Uniunii Europene, turismul a fost recunoscut ca având un rol fundamental, el determinând un spor de producţie care se regăseşte ca aport la crearea produsului intern brut. Datele statistice ale Organizaţiei Mondiale a Turismului  sunt elocvente în acest sens: veniturile obţinute din turismul internaţional în anul 2010 au fost de 919 mld. dolari USD (693 mld. euro) faţă de 851 mld. dolari USD (610 mld. euro) în 2009 sau 496 mld. dolari USD în anul 2000, iar primele 15 cele mai vizitate state contribuie cu 66% din PIB-ul mondial. Deasemenea, se poate spune că turismul a devenit o mega-afacere, generând o activitate economică importantă în inter-relaţie cu alte industrii sau chiar sectoare ale economiei unei ţări, cu cel mai semnificativ potenţial pentru a genera noi locuri de muncă şi cu o contribuţie importantă la creşterea ratei de ocupare a forţei de mună şi la scăderea şomajului.
Ca domeniu de cercetare, turismul face obiectul unor investigaţii foarte diferite, de la economie, medicină, sociologie, psihologie, socială, demografie, arhitectură, geografie etc., iar de aici se ajunge, în final, la analiza, cunoaşterea şi dezvoltarea fenomenului turistic ca un întreg, ca un sistem complex, funcţional şi eficient într-un ansamblu teritorial.
Fenomenul turistic se desfăşoară în mediul geografic mai mult sau mai puţin antropizat, sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai acestuia, iar geografia, ca ştiinţă a spaţiului şi mediului înconjurător format la suprafaţa terestră, îşi propune să contribuie prin mijloace proprii la investigarea şi optimizarea acestui fenomen.
Prima parte a cursului, Geografia turismului este structurată pe şase capitole: Turismul şi geografia turismului, Geneza şi evoluţia fenomenului turistic, Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului, Spaţiul-materia primă a turismului, Infrastructura turistică, Tipuri şi forme de turism.
Primele capitole abordează pe larg relaţiile dintre turism - văzut ca un fenomen economic, spaţial, temporal şi cauzal, desfăşurat în mediul înconjurător, în interacţiune cu factorii de mediu şi societate, şi geografia turismului, structura fenomenului turistic, conceptele de bază ale acestuia (turism, turist, resursele turistice, infrastructura turistică,  potenţialul turistic, fluxul turistic, produsul turistic, piaţa turistică), obiectul şi metodologia de studiu şi cercetare, geneza şi evoluţia fenomenului turistic.
În capitolul 3 sunt prezentaţi pe larg factorii determinanţi ai dezvoltării turismului, iar în capitolul următor este analizată în detaliu  «materia primă» pentru turism, clasificarea şi evaluarea resurselor turistice, respectiv înţelegerea rolului potenţialului turistic natural şi antropic ca «oferta turistică» a unui teritoriu (continent, regiune, ţară, unitate teritorială de dimensiuni variabile, sit turistic).
Structurile de primire turistice (cu funcţiuni de cazare, restauraţie, transport turistic, agrement sau cură) alături de tipurile şi formele de turism sunt şi ele prezentate pe larg din perspectiva geografică, dar şi economică, rod al unei intense documentări bibliografice.
Lucrarea se adresează deopotrivă studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, liceal, geografic şi economic, de turism şi servicii, masteranzilor în domeniul turistic, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, dar şi managerilor şi specialiştilor din turism, precum şi marelui public dornic să cunoască fenomenul turistic în ansamblul său.
Apariţia în cele mai bune condiţii posibile a acestui volum a depins într-o măsură decisivă de spiritul de cooperare şi de competenţa colectivului de la Editura Universitară.
Mulţumim anticipat tuturor celor ce vor avea disponibilitatea de a se apleca asupra lucrării de faţă şi de a transmite observaţiile şi sugestiile lor. 

                                                                                                                                                                                                                                  AUTORUL

Cuprinsul cărţii Geografia turismului

Despre autor

Adrian Nedelcu

• Absolvent al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1980, specializarea geografie – franceză.
• Lector universitar asociat din 1994 la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti,  şi doctor în domeniul Geografie, cu distincţia Cum Laude din 2000, Universitatea din Bucureşti. Din 2008 este lector titular la Catedra de Economie şi Administrarea Afacerilor a Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea Petrol-Gaze  din Ploieşti.
• A predat cursurile: Geografia resurselor, Geografia economică mondială, Geografia economică a României, Geografia populaţiei şi a aşezărilor omeneşti, Geografia turismului, Ecoturism şi turism rural, Economie mondială, Geografie şi metodica predării geografiei.
• Membru în Comisia Naţională pentru Curriculum (2001-2006), Comisia Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru validarea conţinutului ştiinţific şi metodico-didactic a produselor educaţionale la disciplina geografie (2003-2006), Grupul de lucru al Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare (2006-2008). 
• Membru al Societăţii de Geografie din România (din anul 1980), preşedinte al Filialei Prahova a Societăţii de Geografie din România (2001-2009) şi vicepreşedinte din 2009 până în prezent, membru în Consiliul Societăţii de Geografie din România, membru al Asociaţiei Profesionale a Geografilor din România (din anul 2010), membru în baza de date MRI (Mountain Research Initiative) din 2010, membru al Asociaţiei Manageri fără Frontiere din 2007.
• A publicat peste 17 articole, 24 de cărţi, cursuri, ghiduri metodice şi 7 hărţi singur sau în colaborare: Geografie mondială (1995), Terra - Curiozităţi geografice (2006), Geografie mondială: natură, om, economie (2010), Harta fizică a judeţului Prahova (2006), Harta turistică a judeţului Prahova (2011), Harta fizică a României (2007), Harta administrativă a României (2006), Harta fizică a Europei (2007), Harta fizică şi administrativă a Franţei (2005), Harta fizică şi politică a Americii de Sud şi Centrale (2006).
• Editor al revistelor «Analele Şcolii Prahovene – seria Geografie» şi «Buletinul Societăţii de Geografie din România – Filiala Prahova».
• Distincţii: Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării a 125 de ani a Societăţii de Geografie din România (2000), Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării centenarului învăţământului superior geografic la Universitatea  Al. I. Cuza  din Iaşi (2004).

Unde se găseşte

www,editurauniversitara.ro