1500 RON
Disponibilitate: stoc epuizat
Acest produs nu este pe stoc momentan.
La scurt timp după apariţia lucrării Verbul în aromână. Structură şi valori (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006), Manuela Nevaci publică o nouă carte despre aromână, profilându-se deja ca o specialistă în domeniu. De data aceasta atenţia autoarei s-a îndreptat către un grup de aromâni – fărşeroţii –, din care face şi ea parte şi al căror grai, însuşit în familie, îl vorbeşte în mod curent.
Prin cercetarea de faţă, Manuela Nevaci aduce în actualitate informaţia referitoare la fărşeroţi şi la graiul lor, după aproape opt decenii de la studiul devenit clasic, al lui Th. Capidan, Fărşeroţii. Studiu lingvistic asupra românilor din Albania, „Dacoromania”, VI, 1929-1930. Dacă Th. Capidan se referea, aşa cum rezultă din titlul studiului său, numai la fărşeroţii din Albania, Manuela Nevaci îi include în cercetarea sa – pentru prima dată – şi pe fărşeroţii din Grecia.
Lucrarea Manuelei Nevaci se bazează pe informaţii culese, în principal, de la fărşeroţii stabiliţi în România, furnizând un bogat material inedit. La aceasta se adaugă date bibliografice din lucrări apărute după publicarea studiului lui Th. Capidan.
Autoarea a efectuat cercetări de teren în localităţi din Dobrogea (judeţul Constanţa: Cogealac, M. Kogălniceanu, Palazu Mare, Poiana), unde s-au stabilit, între cele două războaie mondiale, fărşeroţii veniţi din ţările balcanice, şi precizează numele sub care sunt cunoscuţi: plisóţi (cei originari din Albania) şi şópani (cei originari din Grecia).
Particularităţile lingvistice sunt prezentate pentru fiecare dintre aceste două grupuri, Manuela Nevaci contribuind la delimitarea celor două unităţi dialectale în cadrul graiului fărşerot. Este o contribuţie a autoarei, care se adaugă cunoştinţelor anterioare.
Tot o contribuţie a autoarei este şi glosarul de termeni consideraţi specifici pentru graiul fărşerot, ca şi capitolul consacrat elementelor lexicale balcanice păstrate sau, dimpotrivă, înlocuite la fărşeroţii din Dobrogea cu împrumuturi din dacoromână.
Interesante şi binevenite sunt datele de ordin etnografic, cele privind ocupaţiile (păstoritul), ca şi ilustraţiile.
Manuela Nevaci confirmă, prin prezenta carte, pasiunea, competenţa şi devotamentul cu care studiază, de mai mulţi ani, aromâna şi varietatea ei dialectală.
Prof. univ. dr. Nicolae Saramandu
Nicolae Saramandu, CUVÂNT INTRODUCTIV / 9
Transcrierea fonetică. Semne diacritice / 11
Lista localităţilor şi a subiecţilor anchetaţi / 16
Capitolul I: Fărşeroţii. Prezentare generală / 17
1. Originea fărşeroţilor / 23
2. Păstoritul – un modus vivendi al fărşeroţilor / 25
3. Alte ocupaţii / 31
4. Portul bărbaţilor / 32
5. Portul femeilor / 33
6. Particularităţi ale graiului fărşerot în limba scriitorilor aromâni din secolul al XVIII-lea / 35
7. Fărşeroţii în Dobrogea / 49
Capitolul II: Graiul aromânilor fărşeroţi din Dobrogea / 55
A. Fonetica şi fonologia / 55
1.1. Vocale / 55
1.1.1. Descrierea sistemului vocalic / 55
1.1.2. Distribuţia vocalelor / 56
1.1.3. Neutralizări privind gradul de deschidere a vocalelor / 57
1.2. Semivocalele şi vocalele scurte finale / 58
1.2.1. Distribuţia semivocalelor / 59
1.2.2. Vocale scurte finale / 60
1.2.3. Vocale nazalizate şi vocale lungi / 61
1.3. Transformări fonetice / 62
1.3.1. În silabă accentuată / 62
1.3.2. În silabă neaccentuată / 67
1.4. Diftongii / 74
2. Consoane / 75
2.1. Descrierea sistemului / 75
2.2. Opoziţia de sonoritate / 76
2.3. Particularităţi fonetice şi fonologice în consonantismul graiului fărşerot / 77
2.4. Transformări fonetice specifice consonantismului graiului fărşerot / 79
B. Morfologia / 90
Substantivul / 90
1. Aspecte privind cazul substantivelor / 90
Articolul / 102
Articolul hotărât / 102
A. Articolul hotărât enclitic / 102
1. Articularea substantivelor masculine / 103
2. Articularea substantivelor feminine / 112
B. Articolul hotărât proclitic / 113
1. Articularea numelor proprii de persoană / 113
2. Articolul nehotărât / 114
Adjectivul / 115
1. Adjective cu patru forme / 115
2. Adjective cu trei forme / 116
3. Adjective cu două forme / 117
4. Adjective invariabile / 117
5. Gradele de comparaţie / 118
6. Topica / 119
Pronumele / 119
1. Pronumele personal / 119
2. Pronumele reflexiv / 121
3. Pronumele posesiv / 121
4. Pronumele demonstrativ / 122
5. Pronumele relativ-interogativ / 124
6. Pronumele nehotărât / 125
7. Pronumele negativ / 126
Numeralul / 126
1. Numeralul cardinal / 127
2. Numeralul adverbial / 128
3. Numeralul ordinal / 128
Verbul / 129
A. Indicativul / 131
1. Prezentul / 131
2. Imperfectul / 142
3. Perfectul simplu / 143
4. Perfectul compus / 146
5. Mai-mult-ca-perfectul / 147
6. Viitorul / 147
Conjunctivul / 148
1. Conjunctivul prezent / 149
2. Conjunctivul imperfect / 151
3. Conjunctivul perfect / 151
4. Conjunctivul-mai-mult-ca-perfect /152
Condiţionalul / 153
1. Condiţionalul prezent / 153
2. Condiţionalul perfect / 154
3. Condiţionalul-mai-mult-ca-perfect / 154
Prezumtivul / 155
Imperativul / 155
Infinitivul / 156
Gerunziul / 157
Participiul / 158
Supinul / 160
Adverbul / 161
1. Adverbul de loc / 161
2. Adverbul de timp / 162
3. Adverbul de mod / 163
Prepoziţia / 169
Conjuncţia / 169
Interjecţia / 170
Capitolul 3: Aspecte ale lexicului la aromânii din Dobrogea / 172
Capitolul 4: Aspecte etnolingvistice la aromânii fărşeroţi originari din Albania / 194
Capitolul 5: Concluzii / 204
Mic glosar de cuvinte specifice graiului fărşerot / 212
Anexă. Imagini / 216
Bibliografie / 225
Manuela Nevaci
Volume omagiale
Economie generala
Limbi si literaturi straine
Limbi si literaturi straine
Economie generala
Limbi si literaturi straine
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator roman,   ... citeşte mai mult →
RADU NEGRESCU-SUTU Radu Negrescu‑Sutu (Soutzo) (n. 28 august 1950, Bucuresti) este u ... citeşte mai mult →