Arta in scoala. Concepte si practici

Mai multe detalii Arta in scoala. Concepte si practici

Lucrarea este pusa la dispozitie in format online, INTEGRAL SI GRATUIT, de catre Institutul de Stiinte ale Educatiei din Bucuresti.

Cartea poata fi descarcata de la butonul "Descarca fragment" situat sub imaginea copertei volumului.

Chiar daca poate fi argumentat ca artele si educatia conlucreaza prin insasi natura lor, preocuparea pentru valorificarea sistematica a beneficiilor potentiale ale punerii lor impreuna este de data relativ recenta, atat la nivel mondial, cat si in Romania. Ultimele doua decenii au adus in atentia decidentilor din sfera educatiei o serie de argumente riguros documentate, care pun in evidenta potentialul conlucrarii lor.

In acest context, ni s-a parut utila o privire de ansamblu asupra modului in care sistemul educational formal din Romania se raporteaza la arte si patrimoniu, precum si la modul in care colaborarea dintre cele doua sfere poate fi incurajata si cum pot fi documentate beneficiile ei. Publicatia de fata reuneste eforturile aferente a doua demersuri de cercetare care si-au propus sa ofere o imagine de actualitate a contributiei artelor in procesul formativ gestionat de sistemul formal de educatie. Pe parcursul anului 2014, am intreprins o serie de demersuri investigative menite sa cartografieze relatia dintre dimensiunea conceptuala si cea practica a artelor prezente in mediul scolar si in imediata lui proximitate, pentru ca apoi, in prima jumatate a anului 2015, sa urmarim mai in profunzime un decupaj din acest spectru, reprezentat de educatia prin arhitectura.

Premisa de la care am pornit a fost ca, la fel cum educatia facuta de profesionisti are o valoare adaugata, la fel si arta dezvoltata prin intermediul profesionistilor in domeniu are o alta influenta decat arta amatorilor sau arta facuta de specialisti in educatie. Din acest motiv, ne-am centrat atentia pe activitati si initiative care mentin o legatura deschisa si directa intre sistemul formal de educatiei si domeniul artelor, atat in cadru curricular, cat si extracurricular. Am facut acest lucru fara a ignora educatia artistica oferita de scoala, pe care am folosit-o, in principal, ca reper pentru ceea ce sistemul educational a asimilat si reprezinta o componenta a carei valoare si importanta a fost deja validata.

Primul studiu s-a conturat in contextul in care, odata cu cresterea ofertelor operatorilor culturali indreptate spre elevi, sistemul educational din Romania incearca sa isi asume din ce in ce mai mult postura de facilitator pentru activitatile legate de arte, cultura si patrimoniu cu care elevii intra in contact de-a lungul anilor petrecuti in scoala. De la ateliere de cateva ore desfasurate intr-o singura clasa, la programe cu desfasurare la nivel national intinse pe mai multe luni si ani, scoala este pusa in postura de a acomoda o varietate de interventii cu o dimensiune artistica, ce isi revendica si o influenta in plan educational.

Dinamismul cu care sunt asociate activitatile de educatie prin arte a facut ca ele sa fie deosebit de apreciate de pedagogi intr-o multitudine de contexte, dar o analiza sistematica a beneficiilor create de ele a inceput sa constituie preocuparea cercetatorilor doar in ultimele doua decenii. Constatam ca in ultimii ani au aparut mai multe compendii de studii explorative, experimentale si de politici in domeniul artelor cu impact educational care au cartografiat nivelul actual al cunostintelor din domeniu.

O prima dificultate intampinata in procesul de a intelege domeniul artelor folosite cu scop educational a fost sa navigam prin varietatea foarte mare de concepte si definitii care incearca sa cartografieze domeniul. In documentele si studiile consultate ne-am confruntat cu un fenomen extins de sinonimie partiala si sinonimie contextuala a termenilor si sintagmelor folosite, de aceea am dedicat un efort semnificativ clarificarii conceptelor de „educatie artistica”, „educatie culturala” si „educatie estetica”.

Daca cercetatorilor si oamenilor de politici educationale le este greu sa se orienteze in labirintul conceptual existent, cu atat mai mult ne asteptam ca cei care implementeaza programe si cei care beneficiaza de ele sa intampine dificultati in acest sens. Acesta este motivul pentru care ne-am asumat inca de la inceput optiunea pentru conceptul de arta in scoala, sub umbrela caruia am reunit toate tipurile de interactiune intalnite. De asemenea, pentru a evita polemicile conceptuale asupra a ceea ce reprezinta arta, pe parcursul investigatiilor noastre am operationalizat conceptul de arta prin raportare la un set de domenii de exprimare artistica (arhitectura, sculptura, muzica, dans, etc.). Suntem constienti ca aceste optiuni pot da nastere unor dezbateri, insa consideram ca au fost necesare pentru a ne putea apropia prin instrumente de cercetare de o serie de grupuri tinta cu caracteristici foarte diferite.

Referitor la prezenta artei la nivel legislativ, am considerat potrivit sa trecem in revista principalele documente de politici educationale la nivel international pentru a identifica tendintele in care se inscriu eforturile de a aduce arta in scoala. Ni s-a parut simptomatica utilizarea intr-o maniera neunitara a diferitelor notiuni legate de acest domeniu.

Pentru a contextualiza aspectele mentionate mai sus am urmat doua piste de investigare. Una a fost reprezentata de o trecere in revista a mecanismelor prin care sistemul de educatie se deschise catre sfera artelor, iar cea de-a doua s-a indreptat catre cei implicati in mod direct in acest proces (elevi; cadre didactice si decidenti locali; parinti; artisti si operatori culturali), pentru a intelege practicile care aduc impreuna arta si educatia.

Rezultatele studiului s-au concretizat intr-un portret descriptiv al conceptelor si practicilor care se regasesc in scoala romaneasca, tratat pe cinci paliere: 1) conceptele cu care opereaza actorii implicati, 2) contextele de desfasurare, 3) practicile legate de implementare, 4) impactul atribuit implicarii in activitati artistice cu o dimensiune educationala si 5) mecanismele de feedback si ajustare pe care le-am intalnit.

Cel de al doilea studiu a urmarit sa sistematizeze si sa sintetizeze informatii si date care au fost colectate in vederea pregatirii unei cercetari experimentale privind posibila contributie a educatiei prin arhitectura la formarea de competente cheie la elevii de ciclu primar.

Trebuie sa mentionam ca in ciuda unor eforturi semnificative, nu am putut identifica studii experimentale dedicate potentialului impact al educatiei prin arhitectura. Descoperirea a fost cu atat mai surprinzatoare, cu cat la nivel international am constatat ca exista o multitudine de proiecte si programe care pun arhitectura si spatiul construit in centrul interventiei pe care o propun si ne asteptam sa identificam experiente de tip reflexiv in acest context.

In cazul de fata, pentru a avea un punct de plecare in configurarea acestui studiu, am recurs la informatii atat din documentele programatice, cat si din experientele practicienilor in zona educatiei prin arhitectura. La nivel conceptual, am pus in paralel competentele cheie, cu beneficiile presupuse ale educatiei prin arhitectura,asa cum au fost descrise de Uniunea Internationala a Arhitectilor, si cele urmarite de un optional de educatie prin arhitectura. La nivelul practicilor, am consultat un grup de arhitecti voluntari si de cadre didactice din ciclu primar, care au implementat un optional de educatie prin arhitectura la clasele a III-a si a IV-a, in legatura cu competentele care considera ei ca ar putea fi dezvoltate intr-un asemenea cadru. Rezultatele sunt discutate din perspectiva construirii unui cadru experimental care sa urmareasca un set de competente identificate ca fiind posibil de dezvoltat prin educatia prin arhitectura.

In final, am venit cu o serie de concluzii si recomandari care ni s-au parut ca ar putea contribui la consolidarea domeniului.

In raport cu aceasta realitate (si in perspectiva unei educatii de calitate), consideram ca scoala trebuie sa actioneze pe trei paliere: a) sa-si defineasca propria oferta in sfera artelor, culturii si patrimoniului; b) sa exploreze si sa integreze beneficiile derivate din ofertele profesionistilor din domeniul artelor, culturii si patrimoniului; c) sa-si construiasca o serie de instrumente si mecanisme pentru facilitarea colaborarii cu profesionistii din domeniul artei si patrimoniului. Pornind de la o reprezentare a scolii vazuta ca facand parte dintr-o comunitate care are resurse si expertize valoroase, prin studiul de fata, am urmarit sa facem vizibil in mod special acest al treilea palier, cel al zonei de contact dintre scoala si cei care propun activitati artistice cu o dimensiune educationala. Credem ca scoala ar putea sa valorifice aceste resurse si expertize in activitatile sale dedicate cresterii calitatii educatiei, pentru a-si indeplini mai bine misiunea.

Cuprinsul cărţii Arta in scoala. Concepte si practici

Rezumat/ 9

Partea I. Cadrul formal al patrunderii artelor in scoala

Capitolul 1. Introducere /9

Capitolul 2. Concepte, definitii, politici publice /15

2.1. Concepte si definitii/ 15

2.1.1. Educatia artistica/ 15

2.1.2. Educatie culturala /17

2.1.3. Educatie estetica /18

2.2. Documente de politici privind integrarea artelor in educatie /20

Capitolul 3. Artele in contextul educativ din Romania/27

3.1. Dezvoltarea educatiei artistice prin intermediul curriculumului scolar / 28

3.2. Potentialul de dezvoltare a activitatilor artistice la nivelul scolii /30

3.3. Mecanismele de dezvoltare a ofertelor de educatie artistica si culturala /35

Capitolul 4. Evaluarea activitatilor si programelor de educatie prin arta / 38

4.1. Nevoia de a evalua educatia prin arta / 38

4.2. Studii si analize/ 39

4.3. Metode si instrumente de evaluare/ 42

Partea a II-a. Concepte si practici in scoala romaneasca

Capitolul 5. Metodologia cercetarii / 47

Capitolul 6. Activitatile cu o dimensiune artistica in scolile din Romania / 53

6.1. Conceptualizarea artei in educatie /53

6.2. Contextul de desfasurare /58

6.3. Implementare / 65

6.4. Impactul activitatilor cu o dimensiune artistica /. 69

6.5. Mecanisme de feedback si ajustare/ 75

Partea a III-a. Educatia prin arhitectura (studiu de caz)

Capitolul 7. Educatia prin arhitectura/84

7.1. Actori cheie/ 84

7.2. Programe de educatie prin arhitectura / 86

7.3. Beneficii presupuse ale educatiei prin arhitectura/ 89

7.4. Competente vizate de programe de educatie prin arhitectura/ 91

Capitolul 8. Studiu explorativ /96

8.1. Metodologie/ 96

8.2. Rezultate / 98

Capitolul 9. Note la un model de evaluare a competentelor dezvoltate de educatia prin arhitectura/115

Partea a IV-a. Concluzii si recomandari

Capitolul 10. Concluzii /122

Capitolul 11. Recomandari /130

Referinte bibliografice 

Despre autor

Coordonatori Mihai Iacob

Angelica Mihailescu