Ion St. Baicu la 80 de ani (1934-2014)

Mai multe detalii Ion St. Baicu la 80 de ani (1934-2014)

O salba de succinte aprecieri va suplini, intr-adevar, un „CUVANT INAINTE”, care se cuvenea inserat in preambulul unei lucrari speciale, precum cea de fata; el putea sau nu sa serveasca evenimentului: implinirea varstei de 80 de ani, in luna aurie a brumarelului, de catre unul dintre profesorii universitari, care detin şi titlul ştiintific de „doctor in istorie”, nimeni altul decat ION ŞT. BAICU. Sa apelam, pe indelete, la randuri formulate, odinioara sau recent, in care se regasesc anumite merite ale unui om, decis, inca din tinerete, sa migreze cu familia – sotie şi doi copii – din zona marginala a Ramnicului Sarat in tinutul manos, in plan economic şi intelectual, al Prahovei; in continuare, iata cateva aprecieri la adresa lui Ion Şt. Baicu, pe care il evocam, in prezent, la Universitatea „Petrol-Gaze” din PLOIEŞTI, unde, odinioara, ne-a fost profesor, mie şi sotiei mele, de ISTORIE şi de POLITOLOGIE.

In primul rand: „Am fost placut surprins cand am aflat ca, la Ploieşti, doi cercetatori de inalta competenta, seriozitate şi obiectivitate”, unul fiind profesor dr. Ion Şt. Baicu, „au decis sa-şi asume elaborarea unei istorii a social-democratiei din Ploieşti şi de pe Valea Prahovei; ei sunt excelenti cunoscatori ai istoriei moderne şi contemporane a Romaniei” – scria recent regretatul academician

FLORIN CONSTANTINIU; de asemenea: „Profesorul dr. Ion Şt. BAICU este un reputat specialist in istoria moderna şi contemporana a Romaniei; el a folosit deunazi o metoda, care tinde sa se generalizeze in plan istoriografic: Studiul de Caz” – a adaugat profesor universitar doctor IOAN SCURTU de la Universitatea Bucureşti. La randul lui, un cunoscut istoric ploieştean a notat: „Ion Şt. BAICU a inteles ca, intr-adevar, este o datorie scrierea unei istorii adevarate, nu in sensul rasturnarii tendentioase a acesteia, ci in sensul curatirii faptelor nude, a starilor de lucruri de orice incarcatura protocolara, conjuncturala, de a le reda aşa cum apar ele din documente, din fotografii, din amintiri şi chiar din logica lor. Desigur, nu este vorba despre o prezentare cenuşie, cronicareasca, de letopiset, ci despre o talmacire, despre o interpretare a lor, dar aceasta sa fie permanent cenzurata de un echilibru, de onestitate şi de un bun simt, adica sine ira studio”, cum atragea atentia inca istoricul roman Cornelius Tacitus – in opinia profesorului emerit PAUL D. POPESCU, fost inspector şcolar şi preşedinte al filialei Prahova a Societatii de Istorie din Romania.

Demne de luat in seama au ramas şi perceptiile unor colaboratori şi colegi. „Ca mare admirator al savantului Nicolae Iorga, caruia i-a cercetat viata şi opera de la un capat la celalalt, consacrandu-i cateva carti, profesorul ploieştean Ion Şt. BAICU deschide, aşadar, un culoar nou in abordarea studiului politologiei, folosind, cu masura, in tratarea acestui amplu subiect, exemple concrete din evolutia istoriei nationale şi universale, inclusiv din imediata actualitate politicosociala din lume şi din Romania” şi „El insuşi este un intelectual cu o larga viziune politica şi cu multa experienta manageriala şi didactica, motiv pentru care unele dintre incursiunile sale analitice şi de prezentare au un prea accentuat caracter critic” – arata criticul şi istoricul literar NICOLAE DUMITRESCU; de asemenea: „Prin profesie şi prin preocuparile colaterale am aflat de treptele carierei istoricului Ion Şt. Baicu: de la profesor de liceu pana la cea de profesor universitar cu doctorat in materie, o cariera de invidiat, creata prin munca, asiduitate şi ambitie de un om, care işi cunoaşte valoarea şi impune recunoaşterea ei” – noteaza şi istoricul literar, la baza bibliolog, MARIAN CHIRULESCU. Aproape simultan: „Prin realizarile sale pe plan ştiintific şi didactic, prof. dr. Ion Şt. BAICU se numara printre personalitatile de frunte ale istoriografiei prahovene” şi „In Ion Şt. BAICU omagiem astazi istoricul de mare probitate, omul delicat şi onest, dascalul generos şi binevoitor fata de paşii incepatorilor in meserie” – precizeaza doctorul in istorie CONSTANTIN DOBRESCU, fost director al filialei judetene Prahova a Arhivelor Nationale, o personalitate in cercetarea ştiintifica din Romania.

Inca o perceptie: „Domnul profesor dr. Ion Şt. BAICU a fost, probabil, primul, care mi-a semnalat şi mi-a vorbit despre prezenta activa a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea in viata lumii feroviare ploieştene şi despre viata politica ori despre ideile şi curentele politice din randul clasei sociale a ceferiştilor din Romania” – işi aminteşte prof. dr. DORIN STANESCU, harnicul colaborator al revistei bucureştene „HISTORIA”; de asemenea: „Exista pe lume oameni, care ne indruma, ne invata, ne ajuta şi ne ofera, cat mai mult, din ştiinta profesionala şi din experienta lor de viata; in context, trebuie sa amintesc aici ca, pentru subsemnatul, unul dintre asemenea oameni a fost şi este profesorul universitar dr. Ion Şt. BAICU” – adauga prof. dr. COSTIN VRANCEANU de la Colegiul National „I.L. Caragiale” din Ploieşti. Nu a ezitat sa se afirme şi un vechi admirator: „In lungul şir al slujitorilor Muzei Clio, un loc aparte revine, desigur, profesorului dr. Ion Şt. BAICU, cadru universitar valoros şi prieten apropiat al cadrelor didactice de istorie prahoveni” şi „Am avut privilegiul sa descopar, timp de aproape patru decenii, diverse fatete ale personalitatii şi operei acestui distins cadru didactic al Universitatii „Petrol-Gaze” din Ploieşti” – scrie prof. dr. POLIN ZORILA, coordonatorul editorial al revistei prestigioase „PRAHOVA EROICA”. In fine: „Profesorul universitar dr. Ion Şt. BAICU implineşte venerabila varsta de 80 de ani. Dupa o viata, inchinata invatamantului şi culturii se prezinta, in fata propriei conştiinte şi a comunitatii ploieştene, cu o opera, care il onoreaza pe domnul Ion Şt. BAICU” – a punctat şi prof. dr. GHEORGHE MARINICA, vicepreşedinte al Societatii Culturale „PLOIEŞTI-MILENIUL III”.

NOTA: Sursele se regasesc in lucrarile lui Ion Şt. BAICU, dedicate istoriei Social-Democratiei şi in MESAJELE scrise, pe care i le-au adresat sarbatoritului colegii de breasla şi apropiatii lui din cadrul Societatii Culturale „PLOIEŞTI-MILENIUL III”. Cu multumirile de RIGOARE!

Lector univ.dr. Mihai Apostolache, 

Director al Centrului de Studii şi Cercetari Juridice şi 

Socio-Administrative, Universitatea 

Petrol-Gaze din Ploieşti

Cuprinsul cărţii Ion St. Baicu la 80 de ani (1934-2014)

Cuvânt înainte Ion St. Baicu la 80 de ani (1934-2014)

In lumina unei indelungate traditii, de altfel valoroase, se obisnuia si se obisnuieste ca, la implinirea unei varste inaintate, o personalitate sa se bucure de atentii mai aparte: de pilda, in semn de respect si de pretuire sa i se dedice un volum omagial. Se stie din experienta istorica ca un asemenea emotionant demers a apartinut fie unor institutii sau asezaminte, fie unor colegi, prieteni, rude sau simple cunostinte, responsabile si constiente asupra meritelor sarbatoritului. De data aceasta, insa, subsemnatul, Ion St. Baicu, autorul notei explicative, in urma unor analize si reflectii, sa le numesc adanci, dar asumandu-mi si toate riscurile posibile, am decis sa pornesc la drum de unul singur, dar si cu sprijinul unor fosti studenti, azi cadre didactice la U.P.G.; in context, subsemnatul am apelat la un gest deloc usor de realizat: alcatuirea si publicarea unei CARTI, pe care nu doresc sa fie botezata ca fiind omagiala, ci, pur si simplu, sa fie considerata o aparitie editoriala cu caracter aniversativ, dar indraznesc sa vin cu propunerea de a ramane o modesta mostenire pentru viitoarele GENERATII.

In fond, subsemnatul, dincolo de ivirea aspectelor de subiectivitate, imi cunosc cel mai bine cursul vietii cu bucuriile si cu asperitatile inevitabile, cu reusitele si cu greselile savarsite de-a lungul deceniilor; de asemenea, se pare ca nici cel mai bineintentionat istoric nu cred ca ar lua in calcul, la o evaluare, chiar intreaga mea activitate in domeniul cercetarii stiintifice, inclusiv in privinta tenacitatii de a-mi vedea publicate cartile, studiile, articolele, evocarile, recenziile si notele de lectura in conditii mai mult sau mai putin izbutite. Dupa ezitari si indecizii, dupa colectarea unei sume de informatii cu privire la justetea sau la nejustetea cutezantei mele, subsemnatul am apreciat ca, iata, la implinirea varstei de 80 de ani, sa ofer tuturor celor din apropiere si din departare – membrilor familiei, rudelor, colegilor si prietenilor, desigur in general opiniei publice – o CULEGERE, cat de cat reusita, care include momente ale unei scurte autobiografii, o serie de aprecieri la adresa subsemnatului, dar si o lista bibliografica; de asemenea, in continuare, am consemnat cu grija preocupari personale, in special postdecembriste, cu referire la valorificarea publicistica a operei marelui istoric si savant de renume mondial Nicolae Iorga, am evidentiat apoi, in final, aplecarea mea, ca titular, asupra predarii cunostintelor de istorie a romanilor si de ceea ce tine de disciplina cu denumirea de POLITOLOGIE: se intelege ca am acordat atentie, in context, evolutiei vietii politice in orasul PLOIESTI.

Mai departe, subsemnatul am procedat la explicatii, date pe indelete. Prezenta CULEGERE are doua parti: in PRIMA PARTE am introdus urmatoarele capitole: cel dintai se intituleaza AMINTIRI, AMINTIRI; in continutul lui se regasesc principalele date, pe care le-am avut in vedere consemnate in JURNALUL din perioada 2004-2014 ca o continuare la ceea ce am denumit O sincera AUTOBIOGRAFIE din volumul Sub harul Muzei Clio, publicat in urma cu zece ani sub egida Editurii „PLOIESTI-MILENIUL III”. In capitolul urmator, intitulat Sarbatoritul in viziunea unor colegi de breasla in 2014, se afla incluse mesaje in tema; in context, subsemnatul m-am bucurat sincer de aprecierile de astazi, formulate de istorici de prestigiu din Ploiesti. Urmeaza un capitol cu titlul Referinte consemnate in prefete, in cotidiene si periodice, in reviste de istorie si de cultura vizandu-l pe Ion St. Baicu; in fine, un capitol cu numarul patru se cheama Bibliografia – oglinda a pasiunii veteranului ploiestean pentru valorificarea cunostintelor de istorie si de stiinte politice in publicatii din Bucuresti si din Ploiesti.

In PARTEA A DOUA a culegerii de fata, subsemnatul, Ion St. Baicu, am inclus, in mod deliberat, studii preferate in activitatea de cercetare stiintifica si de publicare a rezultatelor ei. Primul capitol se intituleaza Academicieni romani si personalitati din strainatate omagiind opera lui Nicolae Iorga; in cel de al doilea capitol m-am oprit, cu grija si cu dedicatie, asupra istoriei locale: in adevar, am izbutit, cred, sa infatisez, argumentat, un segment ploiestean cu titlul Momente ale istoriei vietii politice, pe o suta de ani, din orasul Ploiesti. 1848-1948: de-a lungul mai multor pagini am zabovit asupra evocarii evenimentelor din timpul revolutiei de la 1848 si din cel al razboiului purtat, in anii 1853-1856, in Crimeea, cand armate straine – tariste, otomane si austriece – au fost prezente si in orasul Ploiesti; de asemenea, in continuare, am infatisat succint desfasurarea miscarii antidinastice si republicane din 1870, participarea ploiesteana la razboiul de obtinere a independentei de stat din 1877-1878 si, in sfarsit, viata politica interbelica in municipiul Ploiesti (1918-1948). In fine, in capitolul trei, mi-am permis sa reproduc un articol, deja inserat in revista „ATITUDINI”, numarul 4, luna aprilie 2014; el se cheama Cultura politica – o necesitate a vietii democratice de azi din Romania, unde am incercat sa demonstrez nevoia stringenta de ridicare a nivelului de cultura politica in tara, scopul fiind alinierea oamenilor din toate categoriile sociale de a sti sa se „descurce” in timpul alegerilor europarlamentare, locale si generale, dar si spre a judeca just integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Sa marturisesc sincer: pentru a arata modelul meu de conduita, in exercitarea profesiei, am apelat, de regula, la inteleptele invataturi, lasate mostenire de catre istoricul nostru nepereche, ceea ce se intampla si in cazul de fata; el, savantul de renume mondial, scria, odinioara, aceste celebre si semnificative cuvinte: „Faptele istorice nu se reproduc niciodata intocmai, ci au o noutate nesfarsita. Dar si frunzele unui copac si florile unei gradini apar totdeauna altfel. Stiinta nu tine seama de o asemenea divina originalitate fara sfarsit; ea n-o intereseaza. Pe cand, in studiile istorice, in care noi vorbim despre noi, aceasta diversitate e tocmai ceea ce ne atrage si ne misca; dar, liniile comune exista, asa de limpezi incat pot da, daca nu LEGI, ca in alte domenii, cel putin termeni de COMPARATIE, care ajuta nespus de mult opera de comprehensiune istorica” si „O, sfintele mele carti, mai bune si mai rele, pe care soarta prielnica mi le-a scos inainte, cat va datoresc ca sunt om, ca sunt un om adevarat ca oamenii din tarile, unde nu s-a intrerupt niciodata cultura!” (Vezi NICOLAE IORGA, Discurs de receptie la Academia Romana: 17 mai 1911, in culegerea din 1980 de Octav Paun si Antoaneta Tanasescu si, respectiv, O viata de om asa cum a fost, Bucuresti, 1984, editie ingrijita de Sanda si Valeriu Rapeanu).

 Prof. univ. dr. ION ST. BAICU

Despre autor

Mihai Cristian Apostolache